Statul ar putea renunţa la suprataxarea contractelor part-time după 4 ani

Contractele de muncă part-time ar putea fi taxate din nou în funcţie de venitul efectiv realizat, după ce Comisia pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor a avizat favorabil proiectul legislativ care elimină suprataxarea acestor contracte începând cu 1 ianuarie 2027. Propunerea urmează să fie supusă votului în Camera Deputaţilor, însă specialiştii avertizează că măsura vine prea târziu.
În momentul introducerii suprataxării, aproximativ 15% dintre contractele de muncă din România erau part-time. În prezent, doar 2,7% dintre acestea mai sunt încadrate în acest regim.
Potrivit legislaţiei intrate în vigoare în august 2022, pentru contractele part-time cu salarii sub nivelul salariului minim brut pe ţară, contribuţiile sociale (CAS, 25%) şi contribuţiile de asigurări sociale de sănătate (CASS, 10%) se calculează la nivelul salariului minim, nu în funcţie de venitul efectiv realizat. În schimb, impozitul pe venit, de 10%, se aplică doar asupra salariului încasat.
„Adevărul” a stat de vorbă cu economistul Adrian Negrescu şi cu specialistul în resurse umane Doru Şupeală pentru a afla dacă mai poate fi recuperată forţa de muncă pierdută, care s-a orientat între timp către alte forme de activitate, precum PFA sau SRL.
Adrian Negrescu consideră că eliminarea suprataxării ar putea contribui la stoparea valului de concedieri din ultima perioadă.
„Eu sper, într-adevăr, ca angajatorii să flexibilizeze contractele de muncă şi, în felul ăsta, să-şi păstreze oamenii în companii, să nu-i dea afară într-o perioadă în care peste tot scad vânzările, peste tot sunt blocaje financiare, iar din această perspectivă costurile cu forţa de muncă sunt o provocare din ce în ce mai mare pentru sectorul IMM-urilor. Flexibilizarea condiţiilor de angajare, da, reprezintă o gură de oxigen, mai ales pentru IMM-uri, într-o perioadă în care taxele sunt foarte mari şi costurile operaţionale sunt cel puţin duble faţă de acum şase ani de zile.
Aşa că rămâne de văzut, într-adevăr, dacă companiile vor alege să încheie astfel de contracte part-time sau vor risca să lucreze la negru, din păcate vedem o accentuare a fenomenului privind munca la negru şi poate până la urmă aceste contracte part-time, ideea legalizării din nou a lor merită, poate să mai reducă din această povară foarte mare pentru economie”, spune economistul.

„S-au dus în piaţa neagră sau s-au reprofilat sau au plecat din ţară”
Doru Şupeală spune că efectele unei decizii pripite au fost resimţite în piaţă într-un mod foarte agresiv, consecinţele fiind chiar închiderea unor afaceri.
„A fost absurdă decizia de la bun început pentru că să taxezi cu 100% o muncă făcută 25% sau 50% sau 40% este aberant. Pe de altă parte, e adevărat că se folosea metoda asta pentru un pic de optimizare fiscală şi evaziune. Dar toată seria asta de sugrumări ale opţiunilor pe care le ai ca întreprinzător mic sau ca freelancer, în a-ţi plăti decent oamenii, a dus la suferinţă foarte mare în piaţa muncii şi la dispariţia multor IMM-uri, a multor întreprinzători mici care s-au dus în piaţa neagră sau s-au reprofilat sau au plecat din ţară", spune specialistul.

„Acum pot să-i dea afară în 5 minute"
Doru Şupeală afirmă că eliminarea suprataxării va reprezenta un avantaj pentru IMM-uri, însă subliniază că, odată cu apariţia tehnologiilor bazate pe inteligenţă artificială, a apărut şi un alt motiv pentru reducerea numărului de contracte part-time. În opinia sa, doar o parte dintre foştii colaboratori care aveau astfel de contracte în 2022 vor putea fi readuşi în companii.
Cu toate acestea, specialistul speră că măsura va contribui la relansarea angajărilor în IMM-uri pe baza contractelor part-time: „Aici sunt două direcţii care au impactat. Este automatizarea şi intervenţia asta a inteligenţei artificiale care a preluat mare parte din munca asta şi a scăzut într-adevăr valoarea serviciilor oamenilor. Apoi este fenomenul, încă un fenomen important, situaţia asta de tensiune economică şi de restrângere a activităţii şi a costurilor companiilor a dus la renunţarea, în primul rând, la relaţiile cu furnizorii externi, adică exact cu aceşti freelanceri. Au fost primii care au fost tăiaţi sau daţi afară de către angajatorii lor, cei care erau cu contracte de colaborare şi care nu aveau o situaţie foarte stabilă şi asta a influenţat".
Cei care au trecut la contracte de colaborare sau la alte forme de organizare au fost şi primii la care s-a renunţat. „Erau contractori în general în IT, erau foarte mulţi oameni care lucrau în formatul ăsta ca şi contractori, erau ca şi angajaţi ai acelor companii, erau integraţi în echipe, lucrau de mulţi ani, dar pentru că au avut acest regim de colaborare, a fost foarte uşor pentru companii să-i dea afară şi, ţinând cont de faptul că piaţa e dominată de mentalitatea şi de investiţiile americane în zona asta de IT, foarte multe companii americane vor să scape de oameni exact ca la ei, adică acum pot să-i dea afară în 5 minute, ai eliberat biroul. În legislaţia europeană nu prea poţi să faci asta, angajaţii sunt protejaţi şi trebuie să urmezi o mulţime de paşi până să faci treaba asta, adică există o protecţie legală pentru angajaţi, ceea ce e un lucru foarte bun în Europa şi, din cauza asta, mai degrabă companiile au tăiat de unde puteau tăia imediat, adică toţi aceşti colaboratori externi”, a declarat expertul.

 „Dă-i mintea românului cea de pe urmă”
Specialiştii cred că măsura vine prea târziu, după ce o mare parte dintre lucrătorii care beneficiau de astfel de contracte şi-au găsit soluţii alternative. În opinia lor, discuţia despre eliminarea suprataxării porneşte de la întrebarea dacă introducerea acesteia nu a fost, de fapt, o greşeală, în condiţiile în care numai anul acesta aproape jumătate dintre persoanele care şi-au pierdut locul de muncă provin din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii.
„Sper că, ştiţi cum e, e vorba aia la români: «Dă-i mintea românului cea de pe urmă» Eu mă aştept ca numărul contractelor de muncă part-time, în condiţiile în care şi taxele pe care le plăteşti statului sunt mai mici, să explodeze în perioada următoare, probabil mai ales în zona microîntreprinderilor. Vom vedea astfel de contracte şi vorbim de zeci, poate chiar sute de mii de firme care vor alege acest tip de activitate în tentativa de a-şi reduce costurile salariale. Nu este exclus ca şi mulţi administratori de companii să treacă în zona contractelor part-time, special pentru a-şi reduce facturile fiscale. Aşa că e bine că se întâmplă, se întâmplă într-un moment în care presiunea fiscală e foarte mare, trebuia mai de mult timp să se întâmple acest lucru, dar, până la urmă, e bine că se întâmplă facilitatea. Dacă ne uităm la dimensiunea disponibilizărilor de personal din 2026, vedem că din cei aproape 50.000 de oameni care şi-au pierdut locurile de muncă, cel puţin 40% sunt din zona microîntreprinderilor şi mai ales din formele astea de activitate, precum PFA sau microintreprindere. Acolo sunt cele mai mari probleme financiare în momentul de faţă”, concluzionează Adrian Negrescu.