Suntem primul stat european în care au apărut ursoaicele cu 5 pui. Judeţul Braşov a ajuns să aibă de două ori mai mulţi urşi decât numărul optim

Foto: OFICIALI DIN 4 JUDEŢE TRAG UN SEMNAL DE ALRMĂ DE LA BRAŞOV. Aproape 80 de reprezentanţi ai autorităţilor locale, asociaţiilor de vânători sau ai proprietarilor de terenuri din Braşov, Covasna, Harghita şi Mureş s-au reunit ieri la Braşov, pentru a discuta despre conflictul om - urs.

Prefectul Braşovului, Marian Rasaliu, reprezentanţii consiliilor judeţene din Braşov, Harghita, Covasna şi Mureş, primari din mai multe judeţe, dar şi reprezentanţi ai unor asociaţii de vânătoare, ocoale silvice sau proprietari de terenuri, în total aproape 80 de persoane, au participat marţi, în sala de plen a Consiliului Judeţean Braşov, la o întâlnire pe tema urşilor. După aproape o oră de discuţii, participanţii au ajuns la concluzia că trebuie constituit un grup de lucru, din care să facă parte toţi factorii interesaţi, inclusiv ONG-urile conservaţioniste, care să pregătească un document în care să fie prezentate problemele legate de conflictul om - urs, dar să şi propună un set de măsuri pentru rezolvarea acestei situaţii. De asemenea, mulţi dintre participanţi au semnat o petiţie prin care cer Ministerului Mediului, printre altele, să instituie o cotă de prevenţie în cazul carnivorelor mari, respectiv urşi şi lupi.

Grup de lucru regional: „Înainte de pagube, ne interesează viaţa oamenilor”
În calitate de gazdă a întâlnirii, prefectul Braşovului, Marian Rasaliu, a declarat că „discuţiile au fost extrem de utile şi aplicate. Suntem în pragul iernii şi am considerat că trebuie să ne întâlnim, pentru a dezbate acest subiect. Înainte de pagube, ne interesează viaţa oamenilor. Noi avem datoria să protejăm oamenii şi nu ar trebui să acţionăm după incidente, ci înainte. Trebuie să acţionăm preventiv şi să facem tot ce ne stă în putinţă, astfel încât viaţa oamenilor să nu fie pusă în pericol. După această întâlnire am ajuns la concluzia că trebuie să constituim un grup de lucru regional, din care să facă parte preşedinţii celor trei judeţe, respectiv Braşov, Covasna şi Harghita, dar s-ar putea alătura şi judeţele Mureş, Sibiu sau Prahova unde, la fel, sunt probleme. Cred că la nivel regional trebuie să se ia măsuri astfel încât dosarele prin care se solicită recoltarea sau relocarea unor exemplare să fie complete”. Întrebat dacă la discuţii au fost invitate şi ONG-urile care se ocupă de protecţia mediului, Rasaliu a spus că acestea vor fi chemate să facă parte din grupul de lucru.

Guvernul tehnocrat şi „verzii întunecaţi”, vinovaţi pentru situaţia actuală?
În viziunea participanţilor la întâlnirea de miercuri, problemele au apărut după ce în anul 2016 a fost interzisă vânătoarea de urşi. Întâlnirea a fost una destul de încinse, nu de puţine ori, ONG-urile „conservaţioniste” sau membrii „Guvernului tehnocrat” fiind declaraţi vinovaţi pentru situaţia actuală. De altfel, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, i-a făcut pe ONG-işti „verzi întunecaţi” şi a spus despre ei că „nu au văzut ursul, dar impun decizii care afectează viaţa a milioane de oameni”. „A crescut exponenţial numărul pagubelor. Cred că am ajuns la limita răbdării. Cetăţenii nu mai suportă actuala situaţie”, a spus acesta.  

„Personal, aş depune plângere penală împotriva celor care au oprit vânătoarea de urşi”
Pe de altă parte, reprezentantul Facultăţii de Silvicultură a Universităţii Transilvania Braşov, Ovidiu Ionescu, a declarat că în anul 2016, când a fost interzisă vânătoarea de urşi, Ministerul Mediului „era condus de organizaţiile protecţioniste”.
Totodată, unul dintre vorbitori a declarat că interzicerea vânătorii de urşi a fost „o lovitură sub centură dată economiei şi cinegeticii româneşti. Înainte erau vânaţi urşii dominanţi. Ulterior, după oprirea vânătorii s-a produs un dezechilibru, pentru că urşii dominanţi au început să îi disperseze pe cei mai tineri, care au ajuns în localităţi. Personal, aş depune plângere penală împotriva celor care au oprit vânătoarea de urşi”.

„Vrem restabilirea echilibrului între om şi urs”
În timpul discuţiilor, au fost prezentate şi câteva soluţii pentru rezolvarea acestei probleme. De exemplu, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, susţine că  „ar trebui schimbată legislaţia astfel încât viaţa omului să fie subiectul principal. Totodată, este nevoie de un dialog între toţi actorii care se ocupă de această problematică, pentru că acum se acţionează în direcţii diferite. Nu în ultimul rând, eu cred că trebuie să avem măsuri active pentru prevenirea acestor conflicte, să implementăm cât mai repede planul de acţiune pentru specia urs. O altă măsură ce ar trebui luată este instruirea oamenilor care să intervină în oraşe şi sate, când un urs intră în localitate. Cel mai important lucru ar fi ca acele cote de prevenţie, stipulate şi de legislaţia europeană, să fie aprobate, pentru că suprapopulaţia de urşi aduce multe nenorociri”. Reprezentantul Consiliului Judeţean Harghita a amintit şi că „trebuie susţinute asociaţiile de vânători, care să poată desfăşura activităţi pentru conservarea naturii şi a speciei urs. De asemenea, cred că trebuie ţinut cont de rezultatele cercetărilor. Avem nevoie de parteneriate cu toţi factorii implicaţi”. În ceea ce priveşte legislaţia în domeniu, acesta a spus că în actele normative actuale nu există nici o prevedere pentru protejarea vieţii omului. „Anul acesta, în judeţul Harghita am avut 16 atacuri, iar oamenii nu au primit absolut nimic. Sunt oameni cu venituri reduse, care muncesc ca zilieri. Legislaţia trebuie modificată astfel încât să fie permisă descentralizarea modului de acordare a despăgubirilor, procedura fiind extrem de complicată”, a mai afirmat Borboly.
La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, a ţinut să precizeze că „nu vrem decimarea efectivelor de urşi. Vrem restabilirea echilibrului între om şi urs. Legislaţie în domeniu este perfectibilă, dar, conform reglementărilor în vigoare problema se poate rezolva. Sunt două căi. În primul rând, este cota de recoltare, înainte să fie vreo problemă, pentru că efectivul de urs în România a crescut de trei ori în zona noastră, adică în curbura Carpaţilor. Apoi, dacă apar probleme, ar trebui aprobate cotele de intervenţie. Problema nu este când ne întâlnim în pădure cu ursul, ci că ne întâlnim cu acest animal pe stradă, sau de dimineaţă când intrăm în grajd sau în şură. Nu este bine pentru că este pusă în pericol viaţa omului. Zilnic se produc zeci de cazuri în care sunt produse pagube materiale”. În ceea ce priveşte relaţia cu ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, preşedintele CJ Covasna a precizat că „avem o colaborare corectă cu ea, dar nu în totalitate eficientă”. Şi reprezentantul administraţiei judeţene din Covasna a ridicat problema despăgubirilor, care ar trebui să fie plătite cât mai repede şi a propus descentralizarea procedurilor.

640 de urşi în judeţul Braşov, numărul optim ar fi de 340
În ceea ce priveşte problema numărului de urşi din judeţul Braşov, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a afirmat că efectivele s-au dublat. „Numărătoarea este făcută de Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Garda Forestieră şi reprezentanţi ai fondurilor de vânătoare. Odată cu creşterea numărului de urşi, aceştia nu mai au suficient spaţiu în habitatul nor natural, iar animalele au ajuns pe domeniul public. De exemplu, pe DN 1, în zona Timiş - Predeal, de la an la an a crescut numărul animalelor accidentate de maşini. În anul 2015 au fost 3 urşi, iar în anul 2017 au fost 10 exemplare accidentate. Aceeaşi tendinţă se observă şi în ceea ce priveşte statistica referitoare la atacurile asupra oamenilor şi a animalelor domestice. Toate aceste lucruri sunt susţinute şi de cercetătorii Facultăţii de Silvicultură din cadrul Universităţii Transilvania”.
Potrivit preşedintelui CJ Braşov, în judeţul nostru sunt aproximativ 640 de urşi, în condiţiile în care numărul optim ar fi de 340, ceea ce înseamnă că este un surplus de 300 de exemplare. În ceea ce priveşte atacurile asupra persoanelor, Veştea a precizat că în arealul Bran – Predeal – Săcele, în anul 2015 au fost 5 cazuri, în anul 2016 – 8 cazuri, iar în anul 2018  - 20 de cazuri. De asemenea, în anul 2015 au fost 23 de atacuri asupra animalelor domestice, în anul 2017 – 34 de cazuri, iar anul trecut – 85 de cazuri.
Totodată, Adrian Veştea a afirmat că în primăvară a avut o discuţie cu ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, iar ea a spus că ar dori ca România să „exporte” urşi în statele în care nu există astfel de animale. „Nici un stat european nu s-a arătat dispus să preia animale din România. Pentru ei, prioritatea principală este omul, nu repopularea pădurilor cu urşi”.

România, ţara ursoaicelor cu 5 pui
Despre situaţia populaţiei de urşi din România a vorbit şi reprezentatul Facultăţii de Silvicultură din Universitatea Transilvania, Ovidiu Ionescu, care a precizat că România este primul stat european în care au apărut ursoaicele cu 5 pui. „S-au înregistrat cinci cazuri de ursoaice cu 5 pui. Urşii au început să iasă din habitatul lor obişnuit şi să ajungă la pe terenurile agricole, unde au hrană din abundenţă, ceea ce a făcut să crească numărul puilor.
Numărul optim de animale în România ar fi de 4.000, cifră care este depăşită cu mult. Inclusiv ONG-urile conservaţioniste recunosc faptul că este depăşit cu mult numărul optim”.