„Teatrul inteligent”, „Renaşterea” şi „Teatrul ca spaţiu de coeziune socială”

Cei trei candidaţi calificaţi în finala pentru funcţia de manager al Teatrului Sică Alexandrescu (TSA), Dan Cogălniceanu (foto stânga), Mihai Giuriţan (foto centru) şi Dan-Marius Zarafescu (foto dreapta), au susţinut ieri interviurile în faţa Comisiei de evaluare, compusă din patru personalităţi culturale şi doi reprezentanţi ai Primăriei Braşov.
Fiecare dintre candidaţi a avut aproximativ o oră la dispoziţie pentru a prezenta, pe scurt, planurile de management şi pentru a răspunde întrebărilor celor şase evaluatori. Comisia e condusă de actorul Bogdan Stanoevici (fost ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni şi fost secretar de stat în Ministerul Culturii în Cabinetul Victor Ponta, demis de Dacian Cioloş în 2016), secondat de Romeo Pop (de la Teatrul Bulandra din Bucureşti), Mihai Constantin (managerul Teatrului Tony Bulandra din Târgovişte) şi Nicolae Boghir (managerul Teatrului Alexandru Davila din Piteşti). Din partea Primăriei, evaluarea se va face de către Marilena Tudorache, şeful Direcţiei Economice, şi Valeria Mavrodin, şeful Serviciului Contencios din cadrul Direcţiei Juridice şi de Administraţie Publică Locală.  Înainte de începerea interviului, în sală a venit ieri şi viceprimarul delegat pe Cultură, care a plecat însă înainte de a intra primul candidat în sală, având în vedere că nu face parte din Comisie.

Întrebări de interviu: şeful de la Primărieşi protestatarul din subordine

Având în vedere că teatrul e de mai bine de doi ani într-un conflict permanent, iar primele concursuri pentru manager au fost un eşec, dincolo de meseria pe care trebuie să o facă, candidaţii au fost întrebaţi direct şi despre subiectele „scandaloase”: cum au de gând să colaboreze cu Primăria, cum au de gând să „potolească” actorii care se revoltă (până acum, împotriva tuturor şefilor pe care a încercat să-i pună Primăria).
Relaţia cu Primăria? „Voi încerca să am o relaţie bună” - a spus primul intervievat, Cogălniceanu, „Cine plăteşte, comandă” - a răspuns Giuriţan, până acum „a fost o eroare de administraţie” - a tras concluzia Zarafescu, dar e treaba lui (a viitorului manager) să rezolve problema.
Relaţia cu actorii? Voi fi aproape de aceştia, voi renunţa la dialogul surzilor, voi fi un manipulator pozitiv, cam acestea au fost răspunsurile primite de la cei trei, iar punctul comun al părerilor candidaţilor e că tot ceea ce s-a întâmplat până acum la teatru se datorează lipsei de comunicare între şefii din Primărie şi artişti.
Rezultatele concursului se vor anunţa în 8 mai (dacă nu vor exista contestaţii) sau în 11 mai (dacă rezultatele vor fi contestate de vreunul dintre candidaţi).

Dan Cogălniceau: „Teatrul este pe cota de avarie”  
Primul dintre cei trei candidaţi care a fost intervievat a fost actorul Dan Cogălniceanu. Acesta a fost şi director al Festivalului de Dramaturgie Contemporană în anul 2016. De asemenea, el are un master în management cultural, iar în momentul de faţă urmează studii doctorale în artele spectacolului, fiind în anul II.
În timpul interviului, el a afirmat că planul de management se bazează pe atingerea obiectivelor, iar conceptul de bază este „teatrul inteligent” şi multe măsuri propuse reprezintă o aplicare a principiilor industriilor creative în activitatea teatrală. În ceea ce priveşte direcţiile de acţiune, Cogălniceanu menţionat că va pune accent pe educaţia teatrală (cel puţin un proiect destinat copiilor pe an şi introducerea în repertoriu a unor piese de teatru incluse în programa şcolară a elevilor), pe diversificarea repertoriului, pe dezvoltarea Festivalului de Dramaturgie Contemporană sau pe introducerea unor programe sociale, destinate categoriilor defavorizate. „Îmi propun şi implementarea unor strategii de fidelizare, prin introducerea abonamentelor sau a posibilităţii achiziţionării online a biletelor”, a precizat candidatul. Nu în ultimul rând, fostul director al Festivalului de Dramaturgie Contemporană a anunţat că are în vedere şi introducerea unei micro-stagiuni estivale, cu spectacole de stradă sau în alte spaţii neconvenţionale. Totodată, Cogălniceanu are în vedere dezvoltarea unor parteneriate naţionale, dar şi internaţionale, în special cu oraşele cu care este înfrăţit Braşovul. În ceea ce priveşte infrastructura, el a menţionat că va încerca să renoveze sala mică a teatrului, dar şi să amenajeze o intrare separată către aceasta, având în vedere că, acum, spectatorii intră pe uşa din spate, folosită de angajaţii teatrului.
Pe de altă parte, în timpul sesiunii de întrebări, când i s-a cerut să spună ce va face pentru  a creşte performanţele teatrului, Dan Cogălniceanu a afirmat că acum „nu se poate vorbi de performanţă. Teatrul este pe cota de avarie. Practic, acum putem vorbi de supravieţuire”. Ulterior, el a fost întrebat de câţi actori va avea nevoie pentru a obţine performanţe, iar răspunsul lui a fost: 30 – 35. Nu în ultimul rând, el a fost întrebat şi de relaţia cu „autoritatea tutelară”, respectiv Primăria Braşov, iar el a precizat că „voi încerca să am o relaţie bună, chiar şi la nivel interpersonal”, iar despre modul în care şi-a propus să colaboreze cu actorii, el a spus că va fi aproape de aceştia.

Mihai Giuriţan: „Am prieteni şi din grupul protestatarilor şi din cel al sindicaliştilor”
Al doilea pretendent pentru funcţia de manager a fost Mihai Giuriţan, fost director al Casei de Cultură din Făgăraş, iar în prezent colaborator al Teatrului Sică Alexandrescu. De altfel, candidatul a precizat că titlul planului este „Renaşterea”, iar motto-ul: „Vom fi ce am fost şi mai mult decât atât”. „Am venit să ajut TSA, pentru că acum trece printr-o perioadă grea. Teatrul trebuie să recapete încrederea spectatorilor, iar asta se poate face prin spectacole de bună calitate. Pentru a face acest lucru, va trebui ca toţi să tragem la aceeaşi căruţă”, a afirmat Giuriţan.
De asemenea, el a făcut şi o „radiografie” teatrului: „Acum sunt 17 actori, dintre care una este Virginia Itta Marcu, care are o vârstă. O actriţă este în concediu de maternitate, iar o alta este a suferit o accidentare şi este în concediu medical. Practic, sunt 14 actori valizi, dintre care doi nu joacă din anumite motive. Despre repertoriu, vreau să spun că acum se joacă cinci spectacole, plus proiectul lui George Custură. Avem, de exemplu «Fanteziile sexuale ale soţului meu aproape că m-au înnebunit » care se joacă din 2008, «Trei femei înalte», care se pune în scenă din 2011 sau «Domnul Goe», care se joacă din 2014. Anul acesta este o singură premieră, «Poveste de iarnă», care a fost pusă în scenă în urmă cu mai multe săptămâni. Este foarte puţin pentru Teatrul Sică Alexandrescu”, a afirmat candidatul. Pentru a readuce instituţia pe linia de plutire, el a spus că vrea ca în fiecare an în repertoriu trebuie să fie minim 30 de piese, dintre care şase premiere. În ceea ce priveşte repertoriul el a spus că vor fi incluse spectacole din dramaturgia universală, dar se va pune accent şi pe cele româneşti. „Am în vedere şi o secţiune «Premiere absolute». La Braşov sunt doi dramaturgi, Mihai Ignat şi Elise Wilk, care au obţinut numeroase premii naţionale şi internaţionale, dar piesele lor nu sunt în repertoriul teatrului braşovean. Cred că prima uşă la care ar trebui să li se deschidă este cea de acasă ”, a explicat Giuriţan. De asemenea, el a menţionat şi că este nevoie de identificarea unor spaţii alternative, inclusiv Piaţa Sfatului, unde ar vrea să aducă trupa „Pe butoaie”, dar şi de aducerea la Braşov a unor colaboratori de marcă, pe lista lui fiind, printre alţii, Silviu Purcărete sau braşovenii Marian Râlea sau Mircea Rusu. Nu în ultimul rând, în planul lui de management este prevăzută şi susţinerea unor spectacole în localităţile din Zona Metropolitană.
Pe de altă parte, la în urma unor întrebări venite din partea membrilor comisiei, el a vorbit şi despre „crizele” de la TSA: „Am prieteni şi din grupul protestatarilor şi din cel al sindicaliştilor. Nu vreau să discut prea mult despre ce s-a întâmplat anul trecut, dar cred că a fost o lipsă de comunicare. Nu am văzut dorinţa de a se pune capăt. Era un dialog al surzilor”. El a mai spus că nu crede că sub conducerea lui s-ar putea ajunge la o astfel de situaţie, pentru că nu este un om conflictual şi că va încerca să identifice nemulţumirile de la bun început. În ceea ce priveşte relaţia cu Primăria, candidatul a afirmat că este „de modă veche” şi consideră că „cine plăteşte, comandă”.
Pe de altă parte, fostul director al Casei de Cultură din Făgăraş s-a declarat nemulţumit de faptul că în momentul în care Braşovul era oraş candidat pentru obţinerea titlului de Capitală Europeană a Culturii în anul 2021, nu a văzut să fie implicat nici un reprezentant al Teatrului Sică Alexandrescu.

Dan Marius Zarafescu: „Unii erau cu nasul pe sus, alţii erau chinuiţi şi frustraţi că nu erau în distribuţii”
În finală s-a calificat şi Dan Marius Zarafescu, care, în toamna anului trecut a mai fost director al Teatrului Sică Alexandrescu, dar a demisionat după câteva zile de la numirea în funcţie. De altfel, în timpul interviului, el a şi spus că a prezentat o versiune îmbunătăţită a planurilor de management anterioare. „Este a III-a ediţie a  proiectului de management (pe lângă concursul de anul trecut, Zarafescu a mai încercat o dată să obţină funcţia de director al teatrului braşovean, dar nu a obţinut o medie finală mai mare de 7, care este «notă de trecere» - n.r.)”, a precizat Zarafescu. Candidatul a precizat că în elaborarea planului a pornit de la conceptul că teatrul trebuie să fie un spaţiu al coeziunii sociale şi dezvoltării urbane. De asemenea, el a reamintit câteva dintre obiectivele planului de management, printre transformarea TSA în teatru naţional: „În 2021, TSA ar putea solicita includerea în categoria teatrelor naţionale. În acest context, în 2018 şi 2019 va trebui să fie câte patru premiere pe an, iar 2020 să fie şase, pentru ca în anul 2021 să avem avem argumente pentru a solicita statutul de teatru naţional”. Totodată, el a anunţat că un alt obiectiv este ca din 2019, Festivalul de Dramaturgie Contemporană să devină internaţional, iar pentru anul 2018 şi-a propus să organizeze un eveniment special, dedicat „patronului spiritual” al teatrului braşovean, Sică Alexandrescu. În planul de management Zarafescu a inclus şi colaborări cu regizori „în formă”.
Pe de altă parte, el a vorbit şi despre „criza” de la TSA: „a fost o eroare de administraţie la nivelul autorităţilor locale şi a managementului instituţiei. Nu s-a discutat, nu au avut loc întâlniri, astfel că lucrurile au degenerat”. În astfel de situaţii, a mai spus Zarafescu, „întreaga responsabilitate este a managerului. Criza nu se împarte, pentru că dacă se face acest lucru înseamnă sinucidere. Trebuie păstrat echilibrul la nivel de distribuţie. Nu trebuie să faci bisericuţe. Unii erau cu nasul pe sus, alţii erau chinuiţi şi frustraţi că nu erau în distribuţii. Pentru a gestiona astfel de situaţii, trebuie să un «manipulator pozitiv»”.

De ce aţi demisionat, domnule Zarafescu? Am vrut să protejez şi persoane şi instituţii
În timpul interviului pentru funcţia de manager al TSA, Dan Marius Zarafescu a trebuit să răspundă şi întrebării de ce a demisionat anul trecut după numai câteva zile de mandat. „Nu a fost din cauza colegilor care făceau scandal în faţa teatrului. A fost altceva. Am plecat la sfaturile unui avocat, care de 10 ani lucrează în Ministerul Culturii şi pe care îl cunosc foarte bine. Nu pot spune mai mult, pentru că am promis să protejez şi persoane şi instituţii. Am stat cinci zile aici. Am vorbit atunci şi cu primarul Braşovului şi cu viceprimarul şi după ce le-am spus că renunţ la funcţie şi le-am prezentat documentul, ne-am despărţit civilizat şi i-am anunţat că voi reveni. Acum motivele care m-au determinat să demisionez au dispărut”, a spus Zarafescu.