Termia la Braşov până în 2050: Tractorul - fără centrale termice, Bartolomeu - încălzire geotermală, restul oraşului - cu panouri solare

Primăria Braşov a prezentat marţi documentul „Planificarea strategică a încălzirii în Municipiul Braşov”, prin care municipalitatea şi-a propus să dezvolte sistemul centralizat de termoficare, dar şi să reducă emisiile de carbon cu 80% până în anul 2050. Documentul a fost elaborat de Agenţia pentru Managementul  Energiei Protecţia Mediului Braşov (ABMEE) prin Proiectul „progRESsHEAT” şi va fi supus aprobării Consiliului Local Braşov în şedinţa de plen de vineri. Pentru realizarea acestei strategii, AMBEE a obţinut o finanţare nerambursabilă în valoare de 56.521 de euro.
Potrivit viceprimarului Braşovului Mihai Costel, strategia va sta la baza obţinerii finanţărilor europene nerambursabile prin Programul Operaţional Regional, a celor naţionale, prin programul guvernamental „Căldură şi Confort” sau a celor acordate de Guvernul Elveţiei.
Strategia are ca orizont anul 2050, iar directorul  AMBEE, Camelia Raţă, a precizat că a fost elaborată în conformitate cu prevederile europene.

Cum va fi „decarbonat” Braşovul
 „Până în anul 2050 societatea trebuie să fie «decarbonată»  în proporţie de 80%. În prezent, în ceea ce priveşte energia termică, populaţia se uită la preţ, dar sănătatea este foarte importantă. Încălzirea individuală afectează sănătatea populaţiei”, a declarat Camelia Raţă, directorul ABMEE.  
În viziunea autorilor strategiei, viitorul în ceea ce priveşte încălzirea Braşovului este sistemul centralizat de termoficare, însă, în prezent acesta este supradimensionat cu pierderi substanţiale, cu o imagine publică nefavorabilă şi cu un număr redus de consumatori rămaşi în sistem.
„Sistemul centralizat de încălzire al municipiului Braşov va putea recâştiga consumatori doar beneficiind de o strategie viabilă care să asigure continuitatea şi calitatea agentului termic furnizat, de investiţii continue în reţele şi de o securitate energetică pe termen lung prin introducerea de surse regenerabile de energie”, se arată în strategie.
În aceste condiţii, Camelia Raţă a precizat că este nevoie de investiţii în infrastructură cu finanţare prin programe europene guvernamentale, dar şi de suport pentru racordarea populaţiei la sistemul centralizat sau de o posibilă introducere a unei taxe pentru emisiile de dioxid de carbon.
În ceea ce priveşte investiţiile, în Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei locale de încălzire în Municipiul Braşov 2020 – 2030 sunt prevăzute investiţii totale în valoare de 70.411.000 euro, pentru proiecte ce vizează creşterea eficienţei energetice a clădirilor, creşterea eficienţei energetice şi optimizarea reţelelor, dezvoltarea surselor regenerabile de energie.

15,8 milioane de euro - reabilitarea reţelelor
Printre altele, pe lista de investiţii se regăsesc lucrări de reabilitare/optimizare traseu şi reţea de transport (valoare estimată 6.630.000 euro) sau de reabilitare/optimizare traseu şi reţea de distribuţie  (valoare estimată 15.761.000 euro).
Pentru branşarea unor noi clienţi (agenţi economici, dezvoltatori imobiliari) sunt prevăzute investiţii în valoare de 2.609.000 euro.

9,7 milioane de euro - contorizarea individuală
Suma de 9.656.000  euro este propusă pentru contorizare individuală, iar pentru digitalizarea şi modernizarea sistemului de măsurare, citire şi achiziţie date (contoare energie termică, cititor de contoare energie termică, software) strategia prevede investiţii în valoare de 1.096.000 euro.

3,2 milioane de euro - surse alternative de energie
Proiectele  de producere a energiei termice cu ajutorul panourilor solar - etapa I  + II (inclusiv un proiect pilot) ar urma să beneficieze de 1.068.000 euro. De asemenea, pentru zona Bartolomeu Nord (CT 1 - Bartolomeu) este prevăzut un proiect pilot utilizând energie geotermală cu finanţare posibilă prin Programul Operaţional Infrastructură Mare – POIM, valoarea investiţiei fiind estimată la 3.223.000 euro.

Tractorul,  zonă unitară de încălzire
În timpul prezentării strategiei, Camelia Raţă a amintit că în municipiul Braşov se pot institui zone de încălzire centralizată sau cu emisii scăzute de carbon. Ea a fost completată de viceprimarul Mihai Costel, care a afirmat că una dintre zonele avute în vedere pentru o astfel de măsură este cartierul Tractorul, unde aproape 40% dintre locuitori sunt racordaţi la sistemul centralizat, iar perioada următoare va fi modernizată reţeaua de transport şi distribuţie a agentului termic.
De altfel, în strategie, pentru determinarea posibilelor zone unitare de încălzire în urma reactualizării hărţii densităţii căldurii este prevăzută suma de 34.000 euro.
Pe scurt, zonă unitară de încălzire înseamnă, potrivit ultimelor reglementări legislative, introducerea unor reguli locale care pot restricţiona, până la interzicere, debranşările de la sistemul centralizat de încălzire sau pot impune branşarea obligatorie a noilor construcţii la sistemul centralizat.
„Pentru acest cartier (Tractorul - n.r.), avem deja acel proiect de modernizare a reţelelor de transport şi distribuţie ce va fi finanţat prin Programul de Cooperare Elveţiano – Român. Prin derularea acestor lucrări putem deveni competitivi şi le vom putea prezenta dezvoltatorilor imobiliari soluţii concrete din punct de vedere tehnic şi economic pentru racordarea noilor apartamente la sistemul centralizat. De asemenea, prin modificare Legii serviciului public de alimentare cu energie termică, dezvoltatorii vor fi obligaţi ca mai întâi să caute soluţia pentru racordarea imobilelor la sistemul centralizat. Acest lucru se va putea realiza prin proiectarea distribuţiei pe orizontală a reţelelor de încălzire din imobile, astfel încât să existe contorizare individuală”, a explicat Mihai Costel.
În conformitate strategia prezentată marţi, încrederea în sistemul centralizat de încălzire se va schimba semnificativ atunci când va asigura continuitate şi performanţă în furnizarea unui serviciu la un preţ acceptabil. În acest fel, se estimează scăderea numărului sistemelor individuale de încălzire, mai ales că ar urma să fie introdusă şi o „taxă de poluare” pentru centralele de apartament tocmai în vederea decarbonizării aşezărilor urbane.

Prag de rentabilitate: 11.500 de apartamente racordate. Clienţi actuali: 6.391
La rândul său, directorul Serviciului Public Local de Termoficare Braşov (SPLT), Mircea Marin, a declarat că planul prezentat în această strategie „este asumat de mine în procent de 90%” şi a precizat că principala problemă o reprezintă reţelele de transport, care sunt învechite şi supradimensionate. De altfel, Marin a amintit că  la sfârşitul anului 2016, SPLT Braşov a fost „asemenea SMURD-ului pentru sistemul centralizat”.
Potrivit acestuia, prin conturarea acestei strategii, Braşovul are acum şansa de a accesa atât fonduri guvernamentale, cât şi fonduri europene în vederea redimensionării şi modernizării sistemul centralizat de termoficare. „Am identificat deja sursele de finanţare prin care vom putea derula o serie de proiecte. De exemplu, prin POIM (Programul Operaţional Infrastructură Mare – n.r.) vom avea acces la fonduri pentru utilizarea energiilor geotermale în sistemul centralizat. Baza pentru realizarea acestor acţiuni strategice nu o va reprezenta bugetul local, ci ne vom axa pe accesarea unor finanţări”, a explicat directorul SPLT.
În prezent, la sistemul centralizat de termoficare sunt racordate 6.391 de apartamente, iar Marin susţine că, pentru a fi eficient, SPLT are nevoie de cel puţin 11.500 de apartamente racordate.
 

Foto: Primăria Brașov / Andrei Paul