Tinerii, absenţi de la Ziua Imnului. Din nou

Ziua Imnului Naţional (29 iulie) a fost marcată la Braşov printr-un ceremonial militar şi religios în Piaţa Tricolorului, din faţa Primăriei. Prezenţi au fost reprezentanţi ai autorităţilor autorităţilor locale şi judeţene şi veterani de război, dar şi câţiva braşoveni. Absenţi au fost tinerii, dar un eveniment de dimineaţă, în vacanţă, pare să fie prea mult... „Este un moment de mândrie patriotică şi aş fi vrut să văd mai mulţi copii aici, pentru că ei sunt viitorul României, al Armatei Române, de ce nu, şi poate pentru activităţile viitoare să nu se înţeleagă că toate sărbătorile cu iz naţional sunt sărbătorite doar de militari”, a subliniat General de brigadă, Tudorică Petrache, comandant Brigada 2 Vânători de Munte.
„Am făcut războiul şi sunt decorat şi mă prezint ca atare cu mândrie ca astăzi să sărbătorim un eveniment extrem de important pentru naţiunea noastră. Normal ar fi ca tineretul să fie alături de noi în permanenţă”, a spus şi comandorul aviator Pavel Verdeş.
În altă ordine de idei, imnul s-a născut la Braşov, în iunie 1848. A fost cântat nu doar în 1989, ci şi în 1987, ba chiar şi în 1918 sau 1916. A fost cântat în timpul Revoltei din 1987 dar şi la Revoluţie, iar din 1990 a devenit Imnul oficial al României. „Atunci când spui Imnul Naţional al României, spui Andrei Mureşeanu, deci spui Braşov. Însă mai mult decât atât, s-a dovedit de-a lungul istoriei că repere importante ale istoriei naţionale au legătură cu acest imn şi au legătură cu Braşovul. Peste mai puţin de o lună, statul român aniversează 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial, act istoric decisiv pentru realizarea statului naţional unitar român. Oraşul Braşov a fost cel mai important oraş transilvănean în care a intrat armata română (16/28 august 1916). De asemenea, cu ocazia celor patru săptămâni anterioare retragerii peste Carpaţi, pentru prima oară în istoria modernă a Transilvaniei, o parte din localităţile judeţului Braşov, în frunte cu oraşul Braşov, au fost conduse de administraţie românească (primar, prefect). Atunci, pe străzile Braşovului a răsunat şi cântecul patriotic «Deşteaptă-te, române!»
Cel mai emoţionant exemplu este 1 Decembrie 1918, în timp ce la Alba Iulia românii decideau soarta teritoriilor româneşti din Ardeal, Banat, Ungaria şi Maramureş. În acel moment, în Braşov, s-au ţinut slujbe religioase în toate bisericile românilor şi la Sfântul Nicolae din Şchei, slujba religioasă s-a încheiat cu «Trăiască România Mare» şi cu «Deşteaptă-te, române!», deci iată că în conştiinţa publică a braşovenilor cel care va deveni imnul naţional de mai târziu reprezenta foarte mult. Să nu uităm că şi în 1987, muncitorii au plecat din fabrici către centrul puterii cântând «Deşteaptă-te, române!». Sunt argumente pentru care atunci când în întreaga ţară se aminteşte de istoria proclamării zilei de 29 iulie ca zi a Imnului Naţional, să se spună şi faptul că Braşovul deţine prim planul din punct de vedere istoric”, a explicat istoricul Nicolae Pepene, directorul Muzeului Judeţean de Istorie Braşov.
Evenimentul s-a încheiat cu o paradă militară. Conform Constituţiei României, Imnul Naţional este considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului.