„Tot ceea ce suntem în prezent are rădăcini în 15 noiembrie 1987”

Pregătirile pentru vernisarea expoziţiei Revoltei şubelor – aşa cum se mai numeşte mişcarea muncitorilor de la Steagu Roşu sunt în toi la Muzeul Judeţean de Istorie. Dintre exponate nu lipsesc şubele purtate de muncitori la acea vreme, ecusoane din secţia 410, fluturaşii de salariu, scânteia revoltei, căci în noaptea de 14 spre 15 noiembrie 1987 muncitorii din Secţia 440 „Matriţe” a întreprinderii de autocamioane Steagul Roşu ar fi trebuit să îşi încaseze salariiile. Unii au primit, însă, doar jumătate din bani, aţii n-au luat nimic. A fost picătura care a umplut paharul. Muncitorii au pornit dimineaţa spre Judeţeana de partid, unde se organizau alegeri locale şi unde au distrus însemnele partidului şi un tablou cu Nicolae Ceauşescu. Revolta împotriva regimului a fost înăbuşită violent; iar expoziţia cuprinde aparate cu care  Securitatea i-a filmat şi fotografiat pe Novembrişti. „Un aparat de filmat Krasnogorsk folosit de Securitate de cei specializaţi în aşa ceva din cadrul Securităţii. Este o piesă primită de la CNSAS”, a explicat istoricul Nicolae Pepene, directorul Muzeului Judeţean de Istorie Braşov.
În expoziţie se găsesc şi cătuşe de mâini şi picioare, aduse de la Penitenciarul Jilava, precum şi zeghe în care au fost îmbrăcaţi novembriştii aruncaţi după gratii. Se găsesc şi uniforme de miliţeni şi de securişti, precum şi o mitralieră.

15 noiembrie 1987 aniversat, şi nu comemorat
Revolta muncitorilor de la Steagu Roşu din Braşov a fost începutul sfârşitului pentru regimul comunist, iar ceea ce s-a întâmplat atunci a avut un ecou formidabil în Europa. Este şi motivul pentru care data de 15 noiembrie 1987 trebuie marcată cum se cuvine. „Plecând de la această mândrie de a desfăşura activitatea în oraşul care a strigat pentru prima dată «Jos comunismul», «Jos dictatorul», cred că era normal să avem un program complet la această aniversare de 30 de ani. Pentru mine este o aniversare, nu este o comemorare. Tot ceea ce suntem în prezent are cumva rădăcini în 15 noiembrie 1987”, a subliniat directorul Muzeului Judeţean de Istorie.
Expoziţia este organizată împreună cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Muzeul Naţional Militar.
Manifestările de miercuri includ o depunere de coroane la troiţa dedicată momentului 15 noiembrie 1987 (din zona Spitalului Judeţean Clinic de Urgenţă Braşov), la ora 11.00, vernisarea acestei expoziţii, la ora 13.00, precum şi a unei expoziţii out-door, în faţa Muzeului Judeţean de Istorie şi lansarea cărţii „Ziua care nu se uită. Revolta braşovenilor din 15 noiembrie 1987”, semnată de istoricul Marius Oprea, la ora 14.00. Seara, de la ora 18.30, la Centrul Cultural Reduta, sunt pregătite două momente speciale - o piesă muzicală dedicată momentului 15 noiembrie 1987 – „Scară lăuntrică” compusă de Octavian Nemescu, şi premiera filmului realizat de Muzeu, împreună cu Casa de Producţie TVR - „15 noiembrie 1987. Doi ani prea devreme”.
Evenimentele sunt organizate cu sprijinul Consiliului Judeţean şi al Primăriei Braşov. La manifestări este aşteptat să participe şi preşedintele României, Klaus Iohannis.

Victimele Revoltei de la Braşov, audiate
Majoritatea persoanelor vătămate care au fost cercetate şi condamnate în anul 1987 pentru participarea la revolta anticomunistă de la Braşov au fost audiate de procurorii militari, în cadrul dosarului cunoscut opiniei publice sub denumirea de „Crimele comunismului”, potrivit PICCJ. „Au fost efectuate cercetări în vederea identificării lucrătorilor de miliţie şi securitate care au întocmit actele de urmărire penală privind pe participanţii la revolta anticomunistă de la Braşov sau care au dispus măsuri de urmărire informativă a acestora pe întreaga perioadă în care, în mod nelegal, după publicarea Decretului nr. 11/1988 privind amnistierea unor infracţiuni şi reducerea unor pedepse, s-a menţinut obligaţia de a nu părăsi domiciliul obligatoriu, stabilit în diverse judeţe ale ţării”, potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ).
În cadrul cercetărilor, procurorii au ţinut cont inclusiv de materialele şi documentele transmise de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii cu privire la acţiunile regimului comunist împotriva participanţilor la Revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din 15 noiembrie 1987.
Dosarul cunoscut drept „Crimele comunismului” este instrumentat de procurori militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ). Anchetatorii fac cercetări sub aspectul săvârşirii de infracţiuni contra umanităţii cu privire la acţiunile represive şi sistematice desfăşurate de regimul comunist împotriva participanţilor la revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din 15 noiembrie 1987.