Toţi cei 77 de absolvenţi ai Şcolii Profesionale Germane Kronstadt şi-au găsit un job

Tinerii care au finalizat cursurile celei de-a treia promoţii a Şcolii Profesionale Germane Kronstadt au participat ieri la ceremonia de absolvire, eveniment la care, pe lângă oficialităţi locale şi reprezentanţi ai companiilor partenere, a participat şi directorul Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT), Gabriela Petre, precum şi reprezentantul Consulatului German la Sibiu, Judith Urban.
Anul acesta, au terminat cursurile Şcolii Profesionale Germane Kronstadt 77 de absolvenţi şi, după cum a anunţat directorul unităţii de învăţământ, prof. Ramona Ţiţeiu, toţi au primit oferte de angajare. Ea a mai spus că rata de abandon a fost de aproximativ 3%. Numărul mai mic de absolvenţi din 2016, faţă de promoţiile anterioare, se datorează faptului că unii dintre elevii care au început cursurile acum doi ani continuă studiile pe programul de şcolarizare de 3 ani. „În anii precedenţi, rata de angajare a absolvenţilor a fost de 94%, însă în acest an este de 100%. De-a lungul anilor, a trebuit să învăţăm din mers şi să funcţionăm după sistemul companiilor partenere. Practic, pentru noi a fost o perioadă de adaptare”, a declarat Ţiţeiu.  
În anul şcolar 2016-2017, unitatea de învăţământ braşoveană va avea 704 de elevi, dintre care 252 în clasa a IX-a, 243 în clasa a X-a, 144 în clasa a XI-a şi 65 la seral.

Concurenţă prea mică la şcoala profesională din Braşov
Şcoala Profesională Germană Kronstadt a fost amintită de cei care au participat la ceremonie drept model de bune practici în domeniu, care a început să fie preluat şi de alte localităţi din România. „Această şcoală este într-adevăr un model de succes care demonstrează că acolo unde oamenii doresc să facă un lucru se întâmplă”, a declarat Gabriela Petre, reprezentanta Ministerului Educaţiei la ceremonia de ieri.
Pe de altă parte, Judith Urban, reprezentantul Consulatului German la Sibiu, a afirmat că în Germania astfel de şcoli reprezintă o componentă esenţială a politicii educaţionale: „Avem multă experienţă în ceea ce priveşte acest sistem, care ne-a ajutat să trecem mai uşor prin «momentele de cumpănă», cum au fost perioadele de criză. Eficienţa acestor şcoli este demonstrată şi de faptul că în momentul de faţă, cu 5%, Germania este statul european cu cea mai mică rată a şomajului în rândul tinerilor”.
Reprezentantul Camerei de Comerţ Româno - Germane, Alexandru Blemovici, a precizat că în Braşov există o problemă în ceea ce priveşte forţa de muncă, care se va acutiza în viitor, astfel că este nevoie de extinderea învăţământului profesional, dar şi de strategii prin care să fie atraşi tinerii către astfel de şcoli. „Şcoala Profesională Germană Kronstadt este prima înfiinţată după ce, în urmă cu mai mulţi ani, s-a renunţat a şcolile de arte şi meserii. Anul acesta, pentru cele 252 de locuri scoase la concurs au candidat 370 de absolvenţi de gimnaziu, dintre cei aproximativ 8.000 câţi sunt în judeţ, iar din acest punct de vedere, nu cred că este un succes. În Germania, 70% dintre absolvenţii de gimnaziu se îndreaptă către învăţământul profesional, iar în judeţul Braşov, procentul acestora este de 20%. Împreună cu Primăria Braşov şi cu Inspectoratul Şcolar al Judeţului va trebui să creştem atractivitatea acestei forme de învăţământ”.

Variante de extindere
Primarul George Scripcaru a afirmat că, în Braşov, modelul Şcolii Profesionale Germane Kronstadt va fi multiplicat, prin înfiinţarea a încă patru şcoli profesionale. Printre altele, el a amintit că Braşovul ar avea nevoie de o şcoală profesională în sistem dual pentru pregătirea personalului calificat în domeniul transporturilor. El a menţionat că RAT Braşov susţine că nu are suficienţi şoferi sau personal de întreţinere pentru flota de mijloace de transport, motiv pentru care trebuie să scurteze liniile de transport. „Soluţia este ca între RAT şi Colegiul Tehnic de Transporturi să se semneze un protocol, astfel încât unitatea de învăţământ să funcţioneze după modelul Şcolii Profesionale Kronstadt. Liceenii ar urma să facă practica de specialitate în atelierele regiei, iar după ce obţin certificatul de absolvire pot deveni angajaţi ai RAT”, a argumentat primarul. Totodată, el a amintit că Primăria Braşov a transmis la Ministerul Educaţiei o solicitare de includere a patru şcoli profesionale din Braşov în Strategia Naţională de Infrastructură în Domeniul Educaţiei, astfel încât lucrările aferente privind înfiinţarea acestor unităţi să poată beneficia de finanţare europeană.
De altfel, reprezentantul Camerei de Comerţ Româno - Germane, Alexandru Blemovici, a anunţat că reprezentanţii companiilor partenere în proiectul Şcolii Profesionale Germane Kronstadt au transmis Primăriei o adresă prin care se propune extinderea învăţământului profesional în sistem model dual. Prin acest document se propun mai multe variante, respectiv extinderea Şcolii Profesionale Germane  Kronstadt (cu un nou corp de clădire şi cu un cămin), dezvoltarea unui campus şcolar nou sau includerea modelului dual în şcolile existente. De asemenea, în document se prevede investiţiile în infrastructura, urmând ca agenţii economici să dubleze aceste sume în dotări. Totuşi, în adresa transmisă către Primărie se arată că reprezentanţii companiilor ar prefera prima variantă, respectiv extinderea Şcolii Profesionale Germane Kronstadt.

Noi prevederi legale în domeniu
Gabriela Petre, directorul CNDIPT, a spus că „în momentul înfiinţării şcolii profesionale de la Braşov, nu a fost cea mai prielnică legislaţie. În această perioadă avem în vedere actualizarea legislaţiei, pentru a se putea dezvolta învăţământul profesional. În anul şcolar 2016 - 2017 va fi revizuit contractul de pregătire profesională care se încheie cu agenţii economici. De asemenea, vor fi introduse criterii de calitate pentru firmele în cadrul cărora elevii îşi desfăşoară orele de pregătire practică, dar şi o procedură de monitorizare a acestei activităţi. Totodată, avem în vedere o consolidare a calităţii examenelor de absolvire a şcolilor profesionale”. Ea a mai spus că Ministerul Educaţiei are în vedere şi un program naţional pentru consilierea elevilor din ciclul gimnazial, care să fie ajutaţi să îşi stabilească traseul profesional, dar şi pregătirea profesorilor din şcolile profesionale.