Tudorel Toader, poliţistul bun şi poliţistul rău cu cei doi procurori din Braşov intervievaţi pentru şefia Parchetului General

Drilea părea favoritul
Patru procurori au fost înscrişi în cursa pentru ocuparea importantei funcţii: actualul procuror general, Augustin Lazăr, Gabriela Scutea (procuror braşovean, fosta adjunctă a Laurei Codruţa Kovesi în perioada în care aceasta a fost procuror general), Daniel Horodniceanu (fost şef al DIICOT) şi Marian Drilea, procuror la DIICOT – Serviciul Teritorial Braşov. Toţi cei patru au fost ieri la Ministerul Justiţiei, unde au susţinut interviurile în faţa comisiei conduse de Tudorel Toader.
Din felul în care au decurs interviurile, procurorul braşovean Marian Drilea părea să fie favoritul ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, la şefia Parchetului General. Drilea a lăudat Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie şi a criticat modul în care actualul procuror general, Augustin Lazăr, a gestionat „problemele privind abuzurile” de la DNA. „În ultima perioadă, eu am observat că această cultură a dialogului este blocată prin prisma faptului că fiecare din parteneri vrea să-şi impună punctul de vedere, dar nu prin argumente, ci prin dorinţa clară de a-l elimina pe celălalt ca partener de dialog. Consider că avem un cadru legislativ extrem de coerent şi cu reacţii suficiente de independenţă, însă, ceea ace, la un moment dat, creează o discrepanţă este factorul uman”, a spus Drilea în timpul interviului, concluzionând că un procuror şef nu trebuie să emită judecăţi de valoare prin perspectiva propriilor percepţii, ci după o consultare cu toţi factorii implicaţi în actul de justiţie.
Referindu-se la Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie care „a stârnit numeroase controverse”, el a spus că trebuie susţinută. „Pentru magistraţii nu pot fi mai presus de lege şi trebuie să răspundă pentru faptele cu caracter penal, consider că atâta vreme cât Curtea Constituţională a validat înfiinţarea acestei secţii, ea ar trebuie susţinută cu numărul de personal necesar, cu resursele materiale pentru a-şi putea desfăşura activitatea în bune condiţii”, a mai spus Drilea.
Acesta a susţinut că în prezent există suspiciunea că actul de justiţie se realizează discreţionar, lucru care trebuie înlăturat printr-o transparenţă desăvârşită. „În prezent, apare acest sentiment că actul de justiţie este discreţionar sau preferenţial, toată această percepţie trebuie înlăturată printr-o transparenţă desăvârşită, printr-o comunicare permanentă şi prin consultarea permanentă cu toţi magistraţii procurori din cadrul ministerului public în cadrul întâlnirii locale, regionale. Procurorul general trebuie să se deplaseze constatat”, a mai spus Marian Drilea.
Întrebat de Toader, ce tensiuni consideră că există în sistem, Drilea a spus: „Aceste negocieri pe care reprezentanţii abilitaţi le poartă cu reprezentanţii Uniunii Europene în privinţa Mecanismului de Control şi Verificare, prin recomandările făcute au determinat reacţii atât din partea procurorilor, cât şi din partea judecătorilor. Şi aceste tensiuni sunt generate de modul de reglementare, în principal, a acestei secţii nou înfiinţate şi de modalitatea în care îşi îndeplineşte atribuţiile pentru că foarte mulţi socotesc că această secţie ar trebui desfiinţată sau nu ar fi trebuit nici măcar înfiinţată. Mergând un pic la originea modalităţii de răspundere a magistraţilor, am constatat că încă din 2004 existau birouri de anchete speciale pentru magistraţi şi poliţişti şi pentru procurori care au fost transformate ulterior în secţii, apoi au fost atribuţiile au fost împărţite secţiilor de criminalistică şi DNA-ului şi în prezent acestei secţii nou înfiinţate. Ce dă valoare şi importanţă acestei secţii? Factorul uman pentru că modalitatea de reglementare consider că aduce suficiente garanţii de imparţialitate şi independenţă. Criticile în principal ce vizează? Împiedicarea dreptului la un proces echitabil pentru că raportat la numărul de magistraţii care funcţionează actualmente în cadrul secţiei se presupune că procedurile vor dura foarte mult, raportat şi la volumul cauzelor înregistrate deoarece măsura este mai mult cu caracter administrativ pentru că prin completarea numărului de magistraţi şi alocarea resurselor financiare şi materiale această chestiune poate fi rezolvată”.
Întrebat de unul dintre membrii comisiei dacă situaţia de la DNA, unde mass-media a semnalat numeroase probleme, a fost gestionată eficient, Drilea a spus că nu. „Pentru toate aceste situaţii există căi legale, procurorul general poate să efectueze controale. Orice semnalizare a unei încălcări a normelor privind exercitarea atribuţiilor de către procurori, chiar şi din mass-media, trebuie urmate de verificări, nu trebuie ferite de analiza publică, trebuiesc exprimate cu obiectivitate şi să se menţioneze cauzele care au determinat aceste dereglări şi măsurile dispuse", a mai spus Marian Drilea.
Cel mai slab punct al lui Drilea părea să fie experienţa managerială, care nu există. El  a ajuns în atenţia presei în 2012, după ce l-a interceptat pe preşedintele Traian Băsescu, în dosarul „Motorina”.
După Drilea, la audieri a urmat Augustin Lazăr, căruia Toader i-a cerut să vorbească despre nerealizările din mandatul său. Procurorul general a răspuns că partea plină a paharului este mai mare decât cea goală iar apoi, la întrebarea ministrului dacă Ministerul Public nu ar trebui să eficientizeze munca procurorilor în loc să se plângă de lipsa de personal, Lazăr i-a răspuns că amândoi gândesc la fel.

Scutea, provocată şi taxată
Gabriela Scutea, fosta adjunctă a lui Kovesi, a fost ultimul candidat care şi-a susţinut interviul pentru conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte. Ministrul Justiţiei a întrebat-o dacă mai consideră benefice protocoalele la semnarea cărora a participat. „La interviul anterior la care ne-am întâlnit - cred că intuiţi întrebarea - spuneaţi «da, am fost şase ani de zile procuror general adjunct al României». Astăzi ne-aţi spus că o lună de zile aţi fost chiar procuror general, şi probabil era într-un interimat, şi aţi primit atunci o întrebare cu privire la protocoalele secrete şi aţi spus «da, eu le-am semnat» şi că aceea a fost o măsură binevenită pentru sistem. Între timp, dezbaterea publică şi juridică s-a intensificat, Curtea Constituţională a pronunţat o decizie, spunând că a existat un conflict juridic de natură constituţională prin adoptarea respectivelor protocoale. Faţă de această decizie, vă menţineţi afirmaţia anterioară precum că, da, a fost o măsură benefică, bună pentru sistem şi păreaţi chiar încântată, mulţumită că, prin semnătura dumneavoastră, aţi contribuit la îmbunătăţirea sistemului?”, a întrebat-o Tudorel Toader.
Procurorul Gabriela Scutea a spus că nu-şi aminteşte cu certitudine că s-a exprimat în sensul că aceste protocoale sunt „benefice” şi i-a amintit ministrului Toader că nu a semnat mai multe „protocoale”, ci unul singur, din 2009. Ea a spus că acest protocol era necesar tocmai pentru că „punea într-un singur cadru mai multe protocoale existente la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la nivelul Parchetului Bucureşti în ceea ce priveşte activitatea legată de şederea străinilor în România, şi cel referitor la DNA. S-a creat - şi pot susţine că m-am exprimat că era benefic - un singur cadru.” Scutea a mai spus că îşi asumă decizia dată între timp de Curtea Constituţională, dar a spus că în ceea ce priveşte conduita ei cu privire la protocolul respectiv este „foarte sigură pe faptul că semnarea în condiţiile legii reprezenta exercitarea atribuţiilor fiecărei părţi atât cât îi permite legea iar, din partea procurorilor, atât cât le permitea confidenţialitatea urmăririi penale şi atribuţiile de a efectua sau de a conduce urmărirea penală conform competenţelor. Alte comentarii nu mai fac pe acest subiect”.
Gabriela Scutea este unul dintre procurorii care au protestat pe 4 aprilie pe treptele Palatului de Justiţie de la Bruxelles împotriva modificării legilor Justiţiei de către actuala putere. „Mi s-a părut mie sau v-am văzut pe scări la Bruxelles?”, a întrebat-o Mariana Moţ pe Gabriela Scutea. „Mi s-a părut?”, a insistat Mariana Moţ în faţa lipsei de replică a procurorului. „Ei, ştiţi cum e, fotografiile ăstea mai pot să denatureze şi nu am vrut să fiu în eroare”, a mai spus Moţ. „V-aş întreba, doamna procuror, că şi eu sunt magistrat, sunt judecător, şi chiar am o întrebare pe care i-am adresat-o şi domnului procuror general Augustin Lazăr: Care este dreptul nostru de exprimare în raport de obligaţiile noastre profesionale de magistraţi, dreptul de rezervă, dreptul la liberă exprimare faţă de obligaţiile şi principiul separaţiei puterilor în stat. Până unde putem merge noi, magistraţii, cu exprimarea unor nemulţumiri şi dacă avem dreptul constituţional să le exprimăm cu privire la elaborarea sau nu a unor acte normative?”
Procurorul Gabriela Scutea i-a răspuns Marianei Moţ că „există acest drept de a exprima o opinie” şi a spus că nu este „genul care reproduce număr de decizie, număr de raport” care să probeze faptul că magistraţii au acest drept. Pentru că nu a fost lăsată să-şi continue fraza, Scutea a intervenit peste secretarul de stat moment în care comunicarea dintre cele două a adus degrabă cu o ceartă pe un ton destul de ridicat.
„Şi eu fac parte dintr-o putere a statului”, a revenit Moţ pe un ton împăciuitor, „la asta mă refer”.
Scutea i-a amintit că „protestul a fost unul tăcut, este o formă de exprimare, chiar dacă a fost dus în afara ţării” şi a replicat că „din alt punct de vedere, atât Inspecţia noastră Judiciară cât şi anumite instrumente ale Consiliului Europei arată că obligaţia de rezervă a magistraţilor nu înseamnă că în nişte situaţii deosebite să nu îşi expună punctul de vedere. Vă rog să mă iertaţi pentru exprimarea foarte directă, dar, în situaţia în care noi ne-am aflat împreună la aceeaşi masă pe 18 februarie şi nu ştiam despre ordonanţa de urgenţă 7, iar a doua zi a fost dată, iar noi acolo discutam despre transparenţă şi bună discuţie în general între puterile statului, înseamnă că poate ne aflăm în acel punct în care obligaţia de rezervă are o virgulă, poate să ducă la exprimarea unui punct de vedere de către corpul magistraţilor. Vă repet, a fost un protest tăcut, aşa cum s-a ţinut şi în Bucureşti şi în oraşul nostru (Braşov - n.r.), iar prezenţa mea alături de anumiţi colegi este ca să nu li se spună «sunteţi doar nişte copii abia ieşiţi din INM». Nu sunt. Mai suntem şi alţii”.

Finalul: toţi au fost respinşi
Ministerul Justiţiei a transmis ieri după amiază că toţi cei patru candidaţi audiaţi ieri de Tudorel Toader au fost respinşi. „În cadrul procesului de selecţie s-a apreciat că niciunul dintre candidaţi nu îndeplineşte cerinţele necesare pentru numirea în funcţia de  procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Ca urmare, vă aducem la cunoştinţă faptul că nu se va face o propunere de numire în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dintre candidaţii participanţi, procedura urmând a fi reluată”, se arată într-un comunicat al Ministerului.
Candidaţii pot depune cereri de înscriere, până la data de 25 aprilie 2019 (inclusiv). Lista persoanelor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la selecţie şi programarea interviului se vor afişa pe pagina Internet a Ministerului Justiţiei, la data de 02 mai 2019. Candidaţii participanţi la selecţie vor susţine, în perioada 06 - 07 mai 2019, un interviu cu ministrul Justiţiei.