Ucraina a declarat ieri stare de război. Klaus Iohannis: nu există niciun motiv de îngrijorare

Rada Supremă din Ucraina (Parlamentul de la Kiev) a aprobat luni, în unanimitate, decretul de instaurare a stării de război pentru o perioadă de 60 de zile, semnat de preşedintele ţării, Petro Poroşenko (foto), informează site-ul agenţiei Tass. De asemenea, Parlamentul Ucrainei a decis şi convocarea mai devreme a alegerilor prezidenţiale, pe 31 martie 2019.
Poroşenko a cerut instituirea legii marţiale ca urmare a sechestrării, duminică, a trei nave ale Forţelor maritime ucrainene de către gărzile de coastă ruse, în Marea Azov, în apropiere de peninsula Crimeea, anexată în martie 2014 la Rusia. Moscova susţine că marina ucraineană nu a informat în avans despre intenţia de traversare a strâmtorii, dar Kievul afirmă că partea rusă fusese informată din timp.
Conform decretului, Marele Stat Major al Armatei ucrainene urmează să iniţieze mobilizarea parţială. Starea de urgenţă a intrat în vigoare de luni, 26 noiembrie, ora locală 14:00, până pe 25 ianuarie 2019, aceeaşi oră, deşi aceasta ar putea fi ridicată oricând, informează deschide.md.
„Legea marţială nu este o declaraţie de război. O introducem doar pentru consolidarea apărării Ucrainei în contextul intensificării agresiunilor Rusiei. Legea marţială nu înseamnă întreruperea eforturilor de rezolvare a situaţiei din estul ţării prin mijloace diplomatice. I-am informat pe partenerii occidentali despre aceste lucruri", a spus Petro Poroşenko, citat de filiala ucraineană a agenţiei Interfax.

Poziţia Rusiei
Pe de altă parte, Kremlinul a transmis luni un avertisment extrem de dur la adresa Kievului. Rusia „va curma cu fermitate orice fel de încercare de încălcare a suveranităţii şi securităţii sale”, avertizează Ministerul de Externe al Rusiei într-un comunicat, potrivit Agerpres. „Politica Kievului, în coordonare cu Statele Unite şi UE (...) încearcă să provoace un conflict cu Rusia”, susţine diplomaţia rusă, avertizând asupra „consecinţelor grave” ale unei astfel de linii. „Am dori să avertizăm partea ucraineană că politica urmată de Kiev, în coordonare cu SUA şi UE, de a provoca un conflict cu Rusia în apele mărilor Neagră şi Azov poate duce la consecinţe grave'', a subliniat Ministerul de Externe de la Moscova. În acelaşi comunicat, diplomaţia rusă susţine că Moscova a avertizat în repetate rânduri Kievul şi pe „patronii săi occidentali” despre pericolul generării unei isterii artificiale în jurul Mării Azov şi strâmtorii Kerci.
Referitor la incidentul de duminică, diplomaţia rusă afirmă că a fost vorba de o „provocare” de partea ucraineană, cu scopul de a crea un nou focar de tensiune în această regiune şi a unor pretexte pentru înăsprirea sancţiunilor împotriva Rusiei.
„Toate acestea au avut, se pare, şi scopul de a distrage atenţia de la problemele politice interne din Ucraina”, se mai spune în comunicatul MAE rus.  „O confirmare în acest sens este intenţia Kievului de a institui starea excepţională în Ucraina, ceea ce în perspectiva viitoarelor alegeri prezidenţiale pare o decizie odioasă”, mai susţine MAE rus.

România
Preşedintele Klaus Iohannis a avut, luni, prima reacţie oficială după incidentele militare dintre Rusia şi Ucraina din Marea Azov. Şeful statului a afirmat că România e pregătită „pentru orice măsură”, asigurându-i pe români că „nu există niciun motiv de îngrijorare”. De asemenea, preşedintele a mai spus că „vom fi pregătiţi să reacţionăm proporţional".
„Încă de la început, am solicitat să fiu informat de întreaga evoluţie şi aşa s-a întâmplat, serviciile noastre m-au ţinut la curent în timp real, o reacţie oficială a României a fost emisă de MAE, după consultarea prealabilă cu noi. Urmărim cu foarte mare atenţie şi în timp real evoluţiile din Ucraina şi, sigur, din zona strâmtorii Kerci unde s-a produs acel incident. Noi suntem pregătiţi pentru orice scenariu, pentru orice măsură, dar, aşa cum şi aliaţii noştri din NATO şi prietenii noştri din UE au afirmat, şi noi suntem de aceeaşi părere. Am adresat rugămintea părţilor implicate să trateze cu calm incidentul, să se meargă spre detensionare şi, în acest fel, lucrurile pot mult mai uşor să revină la normalitate. În acest moment, urmărim în continuare ce se întâmplă şi vom fi pregătţi să reacţionăm proporţional, însă în final pot să spun că pentru români nu există niciun motiv de îngrijorare”, a declarat Klaus Iohannis, după ce a susţinut o alocuţiune în cadrul întâlnirii cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Franţa, la sediul Ambasadei României la Paris. Şeful statului a refuzat să spună dacă a avut o discuţie cu preşedintele Ucranei, Petro Poroşenko, pe această chestiune.