Un nou val de mirosuri. Vine pe „ruta” Săcele şi Tărlungeni, pe culoarul pe care curenţii de aer vin spre Braşov

De câteva zile, Braşovul a fost invadat din nou de un miros insuportabil. Au fost afectate aproape toate zonele oraşului, de la Triaj şi Craiter, la Tractorul. „Vârful” a fost atins marţi dimineaţa, când mirosul se simţea în aproape tot oraşul, inclusiv în Centrul vechi al oraşului cei mai mulţi dintre braşoveni spunând că nici măcar nu mai puteau deschide geamurile.
De asemenea, pe reţelele de socializare, mulţi braşoveni spuneau sursa mirosului ar putea fi depozitul de deşeuri al municipiului Braşov.
Problema mirosurilor a fost preluată de Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu, lucrătorii acestei instituţii ieşind marţi pe teren, pentru a identifica sursa disconfortului olfactiv.
Într-un final, comisarii au descoperit cauza: fertilizatorul natural împrăştiat pe terenurile agricole. „Fertilizatorul natural a fost împrăştiat pe câteva zeci de hectare de teren agricol, între localităţile Săcele şi Tărlungeni.  Respectivele suprafeţe sunt pe un culoar pe care curenţii de aer merg spre Braşov”, a explicat şeful Comisariatului Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu Braşov, Mircea Paraschiv.
Acesta a mai spus că reprezentanţii firmei, care are în arendă câteva sute de hectare de teren agricol în judeţul Braşov, au precizat că în vecinătatea Braşovului vor mai urma acţiuni de fertilizare.   

Avertisment pe pagina de Facebook a Primăriei Săcele
De altfel, pe pagina de Facebook a Primăriei Săcele a fost publicat un anunţ în care se arăta că „în perioada 5 - 17 noiembrie, firma SC Bavaria Farming SRL va administra îngrăşământ natural de pasăre pe terenurile agricole din zona UAT Săcele. Administrarea îngrăşământului de pasăre se va face noaptea şi se va încorpora în pământ”.

Un scenariu similar şi în vară
Braşovenii s-au confruntat cu o „criză a mirosurilor” şi în vară, la începutul lunii august, când. Şi atunci, cauza a fost fertilizatorul natural, mai exact gunoiul de pasăre împrăştiat pe mai multe parcele cu o suprafaţă totală de aproape 10 hectare, din spatele centrului comercial Carrefour de pe Calea Bucureşti. La momentul respectiv Garda de Mediu Braşov a făcut un control, iar în urma verificărilor efectuate s-a constatat că îngrăşământul a fost pregătit conform normelor agricole. „Aveau toate autorizaţiile şi totul a fost perfect legal. Nu există nici o normă care să interzică folosirea gunoiului bio, dacă există anumite mirosuri din această cauză. Acelaşi fenomene s-au întâmplat şi în alte localităţi din judeţ, însă aici a fost foarte aproape de oraş şi lumea nu este obişnuită cu astfel de mirosuri. Am primit însă şi mesaje din partea agricultorilor care au fost supăraţi pe intervenţia noastră. Disconfortul olfactiv a fost unul real”, a explicat atunci Mircea Paraschiv.

Bavaria Farming este o companie controlată de Peter Kohl și Christian Rothe, arată bizbrasov.ro, iar anul trecut a avut afaceri de 7,22 milioane de lei și un profit net de 2,65 milioane de lei.

 

Petiţie online „ Stop poluării din Braşov! Vrem aer curat!”
Problema mirosurilor din oraş face şi obiectul unei petiţii online „Stop poluării din Braşov! Vrem aer curat!”, lansată la începutul acestei luni, pe platforma petitieonline.com. Până ieri, petiţia a fost semnată de 1.238 de persoane. Cele mai multe dintre semnături, respectiv 781 (63% din numărul total) au fost date în zilele de 12 şi 13 noiembrie, adică în perioada în care în Braşov s-a simţit cel mai mult mirosul de fertilizator.
Autorii petiţiei respective susţin că principala cauză a mirosului care se simte în Braşov este depozitul de deşeuri al municipiului Braşov. „Un miros pestilenţial de gunoi invadează zeci de mii de locuinţe din Braşov, în special în cartierele Triaj şi Craiter. Sute de reclamaţii au fost făcute şi, deşi confirmă problema, autorităţile ridică din umeri. Administratorii gropii de gunoi Fin-Eco susţin că nu există probleme. Mirosul resimţit în Braşov este identic cu cel al hidrogenului sulfurat (H2S), unul dintre gazele emanate în urma descompunerii deşeurilor”, se arată în textul petiţiei.

Foto: Victor CRISTESCU