Următorul exerciţiu bugetar european ar putea aduce schimbări pentru administratorii de granturi

În următorul exerciţiu financiar european, 2021-2027, s-ar putea face „curăţenie” printre administratorii de granturi pentru strat-up-uri. Aflată, sâmbătă, la Braşov, Roxana Mînzatu, ministrul Fondurilor Europene, „am lansat o temă în discuţie, aceea de a folosi bani europeni pentru start-up-uri strict prin intermedierea unor entităţi realmente profesionalizate, cum ar fi Ministerul pentru Mediul de Afaceri sau reţeaua Camerelor de Comerţ. Este o propunere, aş vrea totuşi să avem grijă de calitatea celor care intermediază aceste finanţări. (...) Nu orice tip de organizaţie are menirea şi capacitatea de a-şi asuma să finanţeze antreprenori”. Asta după ce au existat reclamaţii privind administratorii de grant, care ar fi impus condiţii nesolicitate de Minister antreprenorilor pentru acordarea banilor. „Noi am ales această cale de a da banii mai întâi către nişte organizaţii, care sunt administratori de schemă de grant, care pot fi de la societăţi de consultanţă, patronate, coaliţii ale întreprinzătorilor, camere de comerţ, universităţi, aproape oricine a putut veni la Ministerul Fondurilor Europene, a accesat o finanţare de 4-5-6 milioane de euro, bani cu care a devenit un microfinanţator. Adică a putut să se ducă către piaţă, să selecteze un număr de potenţiali antreprenori, să îi instruiască, apoi să le ofere subvenţii. Noi aşa am lucrat, nu am dat direct banii către start-up-uri. (...) Trebuie să ne uităm cât de bune calitativ au fost programele de instruire pe antreprenoriat, pentru că am avut şi feed-back-uri de diverse tipuri, că au fost şi programe de o anumite calitate şi programe mai puţin bune şi ne-am uitat şi la maniera în care a relaţionat administratorul cu antreprenorul în acordarea grantului. Nu sunt puţine cazuri în care am avut reclamaţii că administratorul de grant a cerut antreprenorului ipotecă sau ştiu eu tot felul de garanţii, pe care un antreprenor aflat la început de drum cu greu le poate obţine, ca să obţină acest grant european din Diaspora Start sau Romania Start-up Plus. În fiecare situaţie am investigat să vedem de unde s-a scos această restricţionare, pentru că noi, Ministerul nu am impus prin ghid şi nici nu ne dorim ca cei care lucrează cu bani europeni şi sprijină antreprenorii să-i restricţioneze, să-i oblige să-şi ipotecheze apartamentele sau mai ştiu eu ce. Și s-a dovedit că erau organizaţii care nu aveau curajul sau mecanismele interne necesare să-şi asume această relaţie facilă cu antreprenorul. Voiau să se asigure că în caz de se întâmplă ceva cu acel antreprenor care primeşte subvenţia, ei pot să recupereze acei bani, cumva”, a detaliat Roxana Mînzatu.
Aceasta a subliniat că Ministerul a publicat o metodologie care spune că de recuperarea subvenţiilor, în cazul în care antreprenorul nu-şi duce la îndeplinire planul de afaceri, este făcută de către Minister. „Nu e nevoie ca intermediarul să pună astfel de condiţii draconice, pentru că el nu este expus în niciun fel. (...) Eu cred că fondurile pentru start-up-uri trebuie gestionate de organizaţii cu vocaţie de a crede şi a spijini antreprenoriatul, cum sunt Camerele de Comerţ sau cum e Ministerul pentru Mediul de Afaceri, prin agenţiile regionale, vorbim despre instituţii care asta fac, sprijină antreprenorii şi nu au nevoie să le ceară ipotecă sau să-i restricţioneze când le dau aceste granturi”, a încheiat oficialul.