„Urşii din Braşov nu mai intră la somn fiindcă mănâncă din oraş”

Ştirea că un urs a umblat săptămâna trecută timp de o zi pe străzile din Braşova făcut ocolul internetului. Întâmplarea a fost cu atât mai surprinzătoare cu cât fiecare dintre noi am învăţat la şcoală că iarna urşii intră în hibernare, doar că „viaţa la oraş” se pare că le-a schimbat comportamentul.
„Urşii intră în hibernare în principal din cauza frigului şi din lipsa hranei, dar dacă au o cantitate suficient de mare de hrană la dispoziţie, hibernarea poate fi mai scurtă sau să nu se întâmple deloc. De aceea, vedem în zona Braşovului sau în zona Băilor Tuşnad urşi care nu hibernează deloc, pentru că au ce să mânânce. Din păcate, nu sunt doar câteva cazuri izolate, se întâmplă tot mai frecvent asta pentru că i-am învăţat pe urşi că există hrană disponibilă în apropierea localităţilor, fiindcă nu există o gestionare corespunzătoare a deşeurilor organice. Dacă nu gestionăm corect deşeurile, vom vedea tot mai mulţi urşi în sate, oraşe şi vor fi contacte cu oamenii. În plus, în ultimii ani au crescut cazurile de urşi care vin în oraş, fiindcă s-a practicat o hrănire complementară atât de intensă”, arată Cristian Papp, specialist WWF România pe carnivore mari, contactat de hotnews.ro. Potrivit acestuia, în ultimii 10 ani, interesul a fost să se menţină pe o anumită suprafaţă un număr cât mai mare de urşi, ca să scadă costurile gestionării acestor urşi. „Unul dintre rolurile pe care le-au avut asociaţiile de vânătoare a fost de a atrage ursul din zonele muntoase, în zone mai joase. Hrănirea complementară a urşilor s-a practicat pe o scară foarte mare şi foarte aproape de localităţi, motiv pentru care urşii s-au obişnuit cu prezenţa omului, au asociat omul cu sursa de hrană şi astfel mulţi se apropie foarte mult de oameni şi de localităţi. Mai sunt şi alte cauze, de exemplu deranjul în habitatul ursului, ceea ce a dus la o redistribuire a urşilor până se liniştesc lucrurile în habitat. În anumite zone a scăzut şi hrana naturală a ursului, acele fructe de pădure care sunt culese masiv toamna. În acelaşi timp, să nu uităm că în ultima vreme nu au fost temperaturi atât de scăzute, motiv pentru o parte a urşilor s-a retras să hiberneze, o alta nu”.
O explicaţie similară a dat-o şi Mihai Pop, reprezentantul Asociaţiei Carnivore Mari. „Urşii intră în hibernare în anumite condiţii: când stratul de zăpadă este suficient de gros, când resursa de hrană este insuficientă, când raportul zi/noapte se schimbă. Sunt anumiţi factori care declanşează instinctul de a se retrage în bârlog. În plus, sunt exemplare pentru care hibernarea înseamnă un somn de iarnă. Ursul poate să doarmă 3-4 luni, dacă iarna este foarte grea, sau poate să doarmă o lună şi restul perioadei să fie activ. În jurul Braşovului probabil există resursă de hrană disponibilă, pe la gunoi, hrănitori artificiale, în curţile omului, şi atunci animalul are de unde să-şi extragă energia pe perioada iernii, de ce ar mai intra în hibernare. Noi nu am lucrat pe zona Braşovului, dar în zonele unde am lucrat noi, nu am observat să fie un număr mai mare de urşi care hibernează. Ce am monitorizat noi, urşii au intrat la somnul de iarnă, au ieşit, iar au intrat, în funcţie de vreme, de hrană. Urşii din zona Braşovului, Tuşnad, cel mai probabil sunt exemplare care nu mai intră la somn fiindcă mănâncă din oraş. Dar nu putem spune că este un fenomen valabil pentru toată România”, a declarat acesta pentru sursa citată.