Uzina nimănui

Ministerul Finanţelor caută în continuare nod în papură, astfel că Primăria nu poate exploata în nici un fel cele 11 hectare de teren şi cele câteva hale care au mai rămas din fosta uzină Rulmentul şi care ar fi trebuit date municipalităţii, în contul datoriilor acumulate la bugetul local de vechea fabrică.
Grosul activelor au fost cumpărate de o firmă privată, iar edilii braşoveni au în plan să amenajeze pe zona care le revine un parc industrial şi de software, dar şi un muzeu al industriei braşovene, unde să fie expuse simbolurile fabricilor de altădată. Pentru a se putea folosi de vechile imobile, era necesară însă emiterea unei hotărâri de Guvern pentru care şi Ministerul Finanţelor ar trebui să-şi dea girul. Până acum, în ultimii doi ani, edilii braşoveni au transmis de mai multe ori documentele necesare şi proiectul pe care intenţionează să îl implementeze, dar, de fiecare dată, Ministerul Finanţelor a avut ceva de obiectat. „Am depus în noiembrie anul trecut un nou proiect, dar ne-a fost din nou respins pe motiv că trebuie să prezentăm nişte documentaţii cadastrale, respectiv regimul de înălţime al clădirilor, tipurile de clădiri, procentul de ocupare al terenului. Toate aceste documente sunt de fapt la proprietarul fostei uzine, respectiv la Stat, chiar la Ministerul Finanţelor, şi nu înţeleg de ce ni se cer nouă. Noi nu putem acum să ne apucăm de făcut astfel de măsurători, respectiv să cheltuim nişte bani, atâta timp cât nu suntem oficial proprietari pe acea parte de vechea uzină. Le vom face când avem toate actele în regulă”, a explicat viceprimarul Răzvan Popa.
Acesta a ţinut să sublinieze faptul că, în prezent, Curtea de Conturi a somat Direcţia Vamală să finalizeze procedura de dare în plată către Primăria Braşov, dar acest lucru nu se poate face fără avizul Ministerului Finanţelor. Clădirile care fac obiectul acestei dări în plată au fost solicitate de edili, în schimbul plăţilor restante pe care uzina le avea la bugetul local. Practic este vorba despre o suprafaţă de 11 de hectare din terenul companiei braşovene care a totalizat peste 40 de hectare, restul activelor fiind achiziţionate de omul de afaceri Ede Erdely, prin compania Sigur Imob. Partea care îi revine acum Primăriei este practic fără stăpân, iar ce a mai rămas se ruinează de la o zi la alta. Mai mult, acum, dacă edilii mai vor să facă o nouă încercare la minister pentru a primi partea de uzină cuvenită, au nevoie şi de un aviz de la… Ministerul Culturii, respectiv dacă vreuna dintre clădiri nu intră în patrimoniul industrial istoric, cum ar fi de exemplu o parte din clădirile din vechea uzină Tractorul, care nu vor putea fi niciodată demolate.  
În parcul industrial, vor putea fi oferite facilitaţi investitorilor, care să vină să creeze locuri de muncă, iar pentru a pune pe picioare acest proiect se doreşte accesarea unor finanţări europene, din sesiunea 2014 – 2020, investiţia fiind cuprinsă între 20 şi 25 de milioane de euro.