V-o mai amintiţi pe Mihaela?

Peştele bibelou de sticlă, prezent în toate casele, TV-ul comunist, ornamentat cu mileuri - până la urmă era piesă decorativă în mare parte - dar şi Mihaela - un carton ce o reprezintă pe îndrăgita eroină de desene animate, alături de cărţi pentru copii cu ilustraţie inteligentă şi creativă, dar şi planşe cu grafică. Sunt exponate pe care le puteţi vedea la Casa Sfatului,  în expoziţia „De la propaganda politică la baby boom”. O expoziţie creată nu pentru nostalgici, ci pentru a vedea cum, de-a lungul anilor, propaganda îşi insera mesajele perfide în mintea celor mai vulnerabili - copiii - în scopul formării noului om.
„Expoziţia se numeşte «De la propagandă politică la baby boom», pentru că urmăreşte o perioadă turbulentă interesantă a istoriei României începând din perioada interbelică, al Doilea Război Mondial şi urmările sale - perioada generaţiei baby boom, adică a perioadei demografice în care populaţia s-a refăcut după cel de-al Doilea Război Mondial şi apoi o uşoară trecere spre perioada anilor post 1990”, a explicat Ovidiu Năsui (foto jos dreapta), curator.
Potrivit acestuia, expoziţia cuprinde o cercetare care urmăreşte destinele a cinci oameni, artişti, care s-au format în perioada interbelică, au desenat şi ilustrat reviste de propagandă sau satiră politică în perioada interbelică, apoi au trecut în partea de ilustraţie de carte pentru copii sau a desenului animat, după anii 1950. „Este o zonă interesantă pentru că putem vedea practic ce desena Nel Cobar, autorul desenului animat «Mihaela», ce făcea în anii 40 - desena grafică antimonarhică, poate antinazistă. Este un personaj care a traversat epoca. Val Munteanu este un alt personaj interesant, recunoscut ca fiind autorul unor desene Domnul Goe, Gargantua şi Pantagruel, o serie întreagă de personaje. Ajunge să fie şi el medaliat cu aur la Târgul de carte de la Leipzig, la Târgul de la Moscova, în 1975, respectiv 1976, planşele originale sunt în expoziţie”, a mai spus Ovidiu Năsui, curator
Artiştii prezentaţi în expoziţie sunt: Geta Brătescu, Nell Cobar, Ion Popescu-Gopo, Val Munteanu, Ary Murnu, Jules Perahim, Noel Roni, Eugen Taru. Lucrările şi materialele din expoziţie sunt selectate din trei colecţii private.
„Este mai mult decât o expoziţie, de fapt este un eveniment care aduce împreună opere, pentru că discutăm de opere autentice, din perioada interbelică şi din perioada stalinistă, opere care au avut o ţintă foarte importantă - prima generaţie formată de regimul comunist. Vedem în acea perioadă cât de perversă şi cât de bine făcută era propaganda comunistă şi cum nu lăsa nimic la întâmplare, începând de la cărţile pentru copii, pentru că grafica folosită este de fapt grafica făcută pentru cărţile pentru copii în anii 50, până la manualele şcolare - primele manuale de istorie. Am ales să facem acest eveniment pentru că Muzeul trebuie să fie în centrul vieţii comunităţii aducând subiecte care pot da lecţii de istorie pentru prezent, pentru că această expoziţie dedicată propagandei nu am ales-o la întâmplare. Anul acesta pe plan naţional avem campania electorală, avem multă propagandă şi în acelaşi timp, în Europa, din nefericire, avem rezultate tragice, pornite tot de la o propagandă. Acum cine sunt cei răi, cine sunt cei buni... Publicul urmărind această expoziţie, va vedea cum, în anii 50, cei răi erau cei care cu câţiva ani înainte erau cei buni. Până la urmă această propagandă nu şi-a dus răul până la capăt. Cei care au crescut cu aceste cărţi şi manuale unde erau strecurate mesaje perverse, naţionale, au fost cei care au zdrobit regimul comunist şi nu au ales să ducă până la capăt o ideologie care proclama până la urmă lupta de clasă, de fapt o luptă continuă între oameni”, a declarat Nicolae Pepene (foto stânga), director Muzeul Judeţean de Istorie.
Expoziţia este realizată de Muzeul Judeţean de Istorie, Consiliul Judeţean Braşov şi PostModernism Museum Bucureşti. Face parte din DARE, lansat de PostModernism Museum Bucureşti, un program de 5 ani de Documentare, Arhivare, Expunere şi Revalorificare a artei produsă în România în intervalul 1945-1990. Până acum, nicio altă instituţie publică sau privată nu a asumat un program de recuperare programatică a acestui segment istoric. Lucrările pot fi văzute până pe 25 iulie.

„Tovarăşii împotriva Coroanei”
La vernisajul expoziţiei a fost lansată şi cartea Tovarăşii împotriva Coroanei. Ideologie şi propagandă în România comunistă”, de Carnel Jurju, care evidenţiază sterotipurile prin care regimul comunist şi postcomunist a încercat să reconstruiască memoria românească în privinţa monarhiei ca dimensiune istorică/instituţională. „Este o lucrare prin intermediul căreia am încercat să creez un pretext de discuţie în legătură cu chestiunea monarhiei româneşti. În acelaşi timp mi-am dorit să creez o oportunitate de reflecţie pentru a putea face o diferenţiere între realitatea istorică şi evantaiul mistificărilor, falsurilor cu care a fost impregnată cunoaşterea publică asupra monarhiei româneşti în perioada comunistă şi chiar post-comunistă, prin intermediul propagandei. Interogaţia principală care stă la baza acestei lucrări se referă la cauzele care au făcut posibil ca imediat după 1990 marea parte a societăţii româneşti să aibă reprezentări stranii, ciudate despre monarhia românească, atât ca dimensiune istorică, cât şi instituţională. În anii comunismului, de la bun început a fost elaborat un adevărat produs ideologic antimonarhist, antimonarhist, care a fost aşezat pe două elemente - regele exploatator, regele călău, respectiv, regele trădător. Această construcţie a imaginarului comunist a fost difuzată intensiv, din 1948 până în 1989, cu prelungire în perioada regimului Iliescu, a puterii FSN-iste, prin intermediul presei scrise, a radioului, cinemaului şi mai cu seamă, prin intermediul sistemului de educaţie din România, aici mă refer la structura şcolară, lecţia de istorie  şi mai ales manualul de istorie. Consecinţa a fost şi este şi o resimţim şi acum - memoria colectivă românească este influenţată şi în acest moment de această perspectivă ideologică, clişee create în anii comunismului”, a explicat autorul.