În mediul rural, 80,92% dintre copii au fost imunizaţi împotriva pojarului, în timp ce procentul recomandat este de 95%.
Săptămâna 20-25 aprilie este, în acest an, dedicată vaccinării, cu scopul de a sensibiliza populaţia asupra importanţei acoperirii vaccinale cât mai complete. În 2015 se împlinesc zece ani de când Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat prima dată Săptămâna Europeană a Vaccinării şi acesta este motivul pentru care Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Braşov a ales această săptămână pentru eveniment. Difteria, tetanosul, tusea măgărească sau pojarul pot fi prevenite prin vaccin. Sărăcia şi lipsa de interes din partea părinţilor din mediul rural braşovean au făcut ca procentul de imunizare al micuţilor împotriva pojarului să scadă la 80%, adică mult sub nivelul recomandat, lucru îngrijorător pentru autorităţile din domeniul sanitar. Îmbolnăvirea micuţilor sub doi ani poate avea urmări extrem de grave până la deces.
În condiţiile în care România se află pe primele locuri în Europa la mortalitatea infantilă, campaniile de vaccinare au un rol esenţial în prevenirea îmbolnăvirilor şi a deceselor în rândul copiilor. Rujeola - sau pojarul, aşa cum este cunoscută boala sub denumirea populară - poate fi extrem de periculoasă pentru micuţi. „Toate statele membre ale OMS au fost de acord să ia măsuri pentru eradicarea pojarului pentru că datele statistice arată că acoperirea vaccinară pentru această boală nu este satisfăcătoare”, a precizat Georgeta Negoiţă (foto), reprezentant DSP Braşov.
Cele mai serioase probleme sunt întâmpinate în comunităţile de romi din judeţ, unde, de multe ori, nici măcar nu se cunoaşte numărul exact al copiilor. Nu este de mirare că în aceste comunităţi vaccinarea este comunitară, mult sub nivelul mediu din judeţ. De altfel, în mediul rural al judeţului Braşov 80,92% dintre copii au fost imunizaţi împotriva pojarului, în timp ce procentul recomandat este de 95%. „Există nişte motive şi filosofice, şi etice, şi religioase. Distanţa mare până la cabinetul medicului de familie este una din piedici iar lipsa banilor este un impediment pentru a ajunge cu autobuzul la cabinet. Din aceste motive, se ajunge la deces, mai ales în cazul copilului sub 2 ani”, a mai explicat Georgeta Negoiţă.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă ca toţi copiii să beneficieze cel puţin de vaccinările împotriva difteriei, tetanosului, pertussisului sau tusei măgăreşti, rujeolei (binecunoscutul pojar), rubeolei, oreionului şi poliomielitei.
Date statistice privind estimarea acoperirii vaccinale a copiilor, la vârsta de 18 luni, în judeţul Braşov
Februarie 2014, comparativ cu februarie 2015
- Vaccin BCG - 98,08% (urban 2014), 97,70% (rural 2014), 93,62% (urban 2015), 94,37% (rural 2015).
- Vaccin hepatită virală B - 94,54% (urban 2014), 86,21% (rural 2014), 92,71% (urban 2015), 84,51% (rural 2015).
- Vaccin DTPa - 90,10% (urban 2014), 77,01% (rural 2014), 85,11% (urban 2015), 81,69% (rural 2015).
- Vaccin Hib - 90,10% (urban 2014), 77,01% (rural 2014), 85,11% (urban 2015), 81,69% (rural 2015).
- Vaccin poliomielitic VPI - 90,10% (urban 2014), 77,01% (rural 2014), 85,11% (urban 2015), 81,69% (rural 2015).
- Vaccin ROR - 91,70% (urban 2014), 79,89% (rural 2014), 88,15% (urban 2015), 78,87% (rural 2015).
- Nr. total copii investigaţi pentru antecedentele vaccinale - 313 (urban 2014), 174 (rural 2014), 329 (urban 2015), 142 (rural 2015).
- Nr. total copii nevaccinaţi corespunzător vârstei - 31 (urban 2014), 40 (rural 2014), 54 (urban 2015), 41 (rural 2015).
Adaugă un comentariu