Curs BNR
1 EUR = 4.9774 RON
1 USD = 4.3833 RON
1 GBP = 5.8304 RON
1 XAU = 464.4611 RON
1 AED = 1.1933 RON
1 AUD = 2.7957 RON
1 BGN = 2.5449 RON
1 BRL = 0.7714 RON
1 CAD = 3.1559 RON
1 CHF = 5.2813 RON
1 CNY = 0.6015 RON
1 CZK = 0.1993 RON
1 DKK = 0.6668 RON
1 EGP = 0.0860 RON
1 HUF = 1.2223 RON
1 INR = 0.0513 RON
1 JPY = 3.0556 RON
1 KRW = 0.3047 RON
1 MDL = 0.2538 RON
1 MXN = 0.2227 RON
1 NOK = 0.4191 RON
1 NZD = 2.6097 RON
1 PLN = 1.1646 RON
1 RSD = 0.0425 RON
1 RUB = 0.0530 RON
1 SEK = 0.4526 RON
1 TRY = 0.1141 RON
1 UAH = 0.1048 RON
1 XDR = 5.9383 RON
1 ZAR = 0.2318 RON
Publicat la 17 aprilie 2026
Lucrările de curățare și defrișare de pe Valea Mândrei au stârnit controverse în rândul localnicilor. Primarul a convocat o conferință de presă pentru a explica situația

Lucrările desfășurate în ultima perioadă pe Valea Mândrei au stârnit un val de reacții în mediul online, după ce mai mulți localnici au acuzat administrația că a „distrus” complet zona prin tăierea vegetației, arată colegii de la „Salut Făgăraș”.
Criticile au apărut chiar în Săptămâna Patimilor, iar unele mesaje au avut un puternic caracter emoțional și spiritual: „Săptămâna Patimilor ne amintește, în fiecare an, că suferința nu arată la fel pentru toți. Fiecare o trăiește în felul lui, în tăcere sau la vedere, în lucruri care pot părea mici pentru unii, dar sunt mari pentru alții. Și, uneori, nu doar oamenii trec prin astfel de încercări, ci și locurile: acele spații vii, care pot fi rănite brutal, schimbate sau pierdute, uneori prea repede, fără să fie ascultate sau înțelese. Ieri, pe ulița noastră, o femeie le zicea celor care au tăiat, necruțător, toți copacii de pe Valea Mândrei: «Mă, băieți, voi n-ați auzit că e păcat mare să tai un pom în floare?». Nu era doar o vorbă bătrânească, e un altfel de a înțelege lumea, un fel în care grija și respectul pentru viață și cei de lângă tine merg împreună. Și, poate, tocmai astfel de înțelegeri simple, lăsate în urmă, luate în râs sau neluate în seamă, în numele unei idei grăbite și prost înțelese de civilizație și modernizare, ne îndepărtează încet de conexiunea omului cu natura și, mai adânc, de sensul care ne ține aproape de Dumnezeu”.
Nemulțumirile au venit și din partea unor localnici care întrețineau vegetația de pe maluri și care susțin că peisajul a fost schimbat radical.
Primarul: lucrările au rol de prevenție după inundațiile din 2025
Primarul comunei Mândra, Emil Morar, a explicat într-o conferință de presă că intervenția are legătură directă cu problemele apărute anul trecut, când valea a ieșit din matcă și a produs pagube materiale.
„Ne referim aici la lucrările pe care le avem pentru toaletare, igienizare și curățare a văii Mândra. Având în vedere problemele pe care le-am întâmpinat anul trecut și inundația de anul trecut, când unele gospodării au fost afectate de apă și au fost produse pagube materiale, ne-am pus serios să rezolvăm problema văii Mândra, să nu mai avem pe viitor astfel de situații neplăcute. În cursul anului trecut am făcut studiu de fezabilitate, să vedem cum putem rezolva această problemă, ca mai apoi să găsim o finanțare pentru taluzare și pentru a asigura cursului o scurgere cât mai bună, astfel ca aceste cote să nu mai fie depășite și apa să nu mai iasă din matcă. Am contractat o firmă, am făcut studii, ridicări topometrice, tot ceea ce înseamnă pregătirea SF-ului pentru modernizarea cursului. Suntem aproape finalizați cu aceste cursuri, urmând să găsim linii de finanțare pentru această lucrare, care depășește 10 milioane de lei. Din bugetul local nu putem susține lucrarea, așa că trebuie să găsim surse de finanțare pentru această investiție. Între timp, având în vedere discuțiile cu SEGA Brașov, am convenit să încheiem un protocol, iar o curățare a văii Mândra să fie prinsă în planul lor de lucrări pentru anul acesta. La începutul acestui an am făcut un protocol cu SEGA, cu Ocolul Silvic, întrucât vegetația de pe malurile văii reprezenta un pericol atât pentru circulația care se desfășoară pe Drumul Comunal, cât și pentru locuințele aflate în imediata vecinătate. Aveam arini foarte mari, 5 – 6 metri, unii dintre ei copți, la orice vijelie mai mare puteau să cadă. Am convenit în acest protocol să curățăm și malurile și fundul văii de nămol, dar și să ne ocupăm de vegetația de pe marginea văii”, a spus primarul Emil Morar.
Decizie drastică în timpul lucrărilor: tăiere la un metru
Edilul a recunoscut că planul inițial nu prevedea o defrișare atât de amplă, însă condițiile din teren au impus o schimbare. „Inițial nu am vrut să se ajungă la un nivel atât de drastic de defrișare. Începând, însă, lucrările și văzând că vegetația ne încurca și la decolmatarea pârâului, am făcut și anul trecut o lucrare de igienizare a văii, dar tot ceea ce am curățat am pus pe taluzuri, iar când apa a venit mare, toată mizeria s-a adunat și a ajuns înapoi. Nu era o soluție să facem aceeași lucrare. Acum am hotărât ca tot ceea ce se scoate și este surplus trebuie transportat de aici. Vegetația ne încurca să facem și lucrarea aceasta, plus era crescută haotic, nu mai era întreținută. Oamenii, pe vremuri, întrețineau. Sunt și acum familii care întrețin malurile văii, dar foarte puțini. Pentru ei am și stârnit cea mai mare nemulțumire prin curățarea și defrișarea a tot ce înseamnă vegetație pe valea Mândra. Dar nu puteam face excepție, nu puteam face ca în anumite zone să tăiem și să curățăm tot, iar la unele gospodării să lăsăm vegetația. Am luat o decizie unitară. Inițial am vrut să toaletăm, dar pe măsură ce lucrările avansau, am văzut că nu vom mai fi la același nivel cu toată vegetația și atunci eu am luat decizia puțin drastică să tăiem tot la 1 metru față de sol, să putem interveni pe cursul văii, dar și să facem o curățare a tot ce înseamnă valea Mândra”.
Fără costuri pentru primărie și planuri de replantare
Primarul a respins informațiile apărute online privind utilizarea banilor publici pentru aceste lucrări și a explicat modul în care s-au desfășurat intervențiile. „Trebuie spus că, contrar unor afirmații din online, această lucrare nu este cu bani publici. Într-adevăr, noi am atribuit contracte anul trecut, dar pentru întocmirea Studiului de Fezabilitate. Acolo au fost incluse lucrări de ridicări topo la cursul văii, lucrări de studii hidrologice, proiectare pentru taluzarea malurilor. Aceste lucrări au fost pentru SF. Tot ceea ce se întâmplă acum nu implică niciun cost pentru Primăria Mândra. Defrișarea și curățarea s-a făcut cu angajații primăriei Mândra plus ceva persoane care mai aveau de prestat ore în folosul comunității. Iar decolmatarea nu reprezintă costuri, este protocol încheiat cu SEGA, inclusiv cu alocarea de combustibil pentru utilajele lor. Aceste lucrări nu au generat costuri de niciun fel. Sunt convins că oamenii de bună credință vor avea răbdare să vadă rezultatul final. Era normal ca acum să arate așa. Dar, suntem într-o lucrare în curs de derulare, când se va finaliza vom vedea ce a însemnat și cum va arăta. Oamenii trebuie să înțeleagă că aceste lucrări nu generează costuri, se fac în regie proprie”.
Ce urmează pe Valea Mândrei
Administrația locală anunță că lucrările continuă pe întreg cursul văii, pe o lungime de aproximativ 2,3 kilometri, până la pasajul CFR. Primarul spune că aspectul actual este unul temporar și că zona va căpăta o imagine complet diferită după finalizarea lucrărilor.
„Noi, pe viitor, ne-am propus să finalizăm lucrarea cu SEGA de decolmatare și curățare, apoi va urma o lucrare de curățare a părții superioare a taluzului, adică ceea ce înseamnă zona dintre drum și valea Mândra. Vom scoate toți acei răzloci, cum se numesc, adică barele metalice care erau ca o protecție pentru mașini și animale. Unele sunt ruginite, altele strâmbe, sunt foarte vechi. Vom încerca să îndreptăm zona dintre vale și drum. Apoi vom lua în considerare să plantăm arbori. Vom avea discuții și cu oamenii din sat, poate vom planta tei și alți arbori specifici zonei. Pe viitor vom căuta finanțare și pentru amenajarea taluzului și a fundului văii. Noi am pregătit o simulare între cum arată acum și cum ne dorim să arate pe viitor, sunt convins că oamenii vor fi încântați de cum va arăta această vale. Acum peisajul este dezolant și din cauza lucrărilor de apă și canalizare, dar în cursul acestui an drumurile vor fi refăcute, vom reuși să îndreptăm zona dintre drum și vale. Sper ca în toamnă să și plantăm și arbori. Între timp, din vegetație va mai da din nou și se va înverzi zona, totul se face cu răbdare, o astfel de lucrare durează. Va mai fi mult de lucru, noi curățăm acum de crengi și de ce a mai rămas în urma lucrărilor. De săptămâna viitoare SEGA va continua lucrările de decolmatare a văii, vom merge pe tot cursul văii până la pasajul CFR, unde valea trece pe sub podul de cale ferată”, a mai explicat edilul.
După finalizarea decolmătării, autoritățile vor interveni asupra taluzurilor și vor reamenaja zona dintre drum și vale. Vor fi eliminate elementele metalice vechi, iar ulterior sunt planificate plantări de arbori, inclusiv tei și alte specii specifice zonei.

Foamea dintre mese îți poate influența nivelul de energie, concentrarea și controlul greutății. De multe ori alegi rapid ce ai la îndemână: câțiva biscuiți, un baton „fitness”[...]
2026-04-08 citeste mai multPrimăvara și vara îți schimbă garderoba. Alegi rochii lejere, culori deschise, genți mai mici și accesorii care aduc energie ținutelor tale. În acest decor, portofelul cu model floral[...]
2026-04-08 citeste mai multÎn conformitate cu prevederile art.8 lit. a şi art.76^1 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, Primarul Municipiului Braşov,[...]
2026-04-09 citeste mai multDistribuţie Energie Electrică Romania – Sucursala Braşov anunţă întreruperea alimentării cu energie electrică: Informații actualizate daespre întreruperile planificate[...]
2026-04-16 citeste mai multCum a construit Uri Poliavich Soft2Bet: etapele de dezvoltare ale companiei, tehnologiile și scalarea.
2026-04-06 citeste mai mult
'Gospodarii'
2026-04-17 18:23:44
'Plina tara fagarasului de Gospodarii, NUMAI studii fezabilitate au in desfasurare,fagarasul IN TOP NU vezi un tei,salcam,castan, toaletat, s-au sadit in ultimii30 de ani. '