Zgomoteca

Edilii au întocmit o nouă hartă de zgomot pentru municipiul Braşov pentru a vedea unde există depăşiri ale nivelului de decibeli admişi, fie din cauza traficului rutier, fie din cauza traficului feroviar sau din cauza activităţilor industriale. Totodată, experţii care au realizat harta au întocmit şi un plan de măsuri, astfel ca Braşovul să fie un oraş mai liniştit, plan care a fost avizat de consilierii locali în ultima şedinţă.

Maşini, claxoane, urlete, alarme - traficul rutier, principala cauză
Cele mai mari probleme sunt, desigur, în ceea ce priveşte traficul rutier. Pe timp de zi, cei mai afectaţi braşoveni sunt cei care locuiesc în zona Centurii, pe Valea Timişului, Hărmanului, Feldioarei, 13 Decembrie, Stadionului, Făgăraşului, Mihail Kogălniceanu, Calea Bucureşti, Griviţei, Toamnei, Constantin Dobrogeanu Gherea, Gării, Aurel Vlaicu, 15 Noiembrie, Lungă, Alexandru Vlahuţă, Bârsei, Fagurului, Fântânii, Iuliu Maniu, Nicolae Iorga, Saturn, Mureşenilor, Lacurilor, Zizinului, Carpaţilor, Poienelor şi Valea Cetăţii. În aceste zone este depăşită limita de 70 de decibeli. Peste 3.000 de braşoveni sunt afectaţi de zgomot pe tot parcursul zilei.

Zonele unde nu poţi să dormi liniştit
Sunt însă destule zone în Braşov, unde, şi noaptea nu este deloc linişte. În mod normal, pe timp de noapte, nivelul de zgomot nu trebuie să depăşească 60 de decibeli, iar aproape 3.000 de persoane sunt afectate, în prezent, de poluarea fonică din liniştea nopţii. Străzile pe care sunt înregistrate depăşiri sunt cam aceleaşi: zona ocolitoarei, Valea Timişului, Hărmanului, Feldioarei, 13 Decembrie, Stadionului, Făgăraşului, Mihail Kogălniceanu, Bucureşti, Griviţei, Toamnei, Constantin Dobrogeanu Gherea, Gării, Aurel Vlaicu, 15 Noiembrie, Lungă, Alexandru Vlahuţă, Bârsei, Fagurului, Fântânii, Iuliu Maniu, Nicolae Iorga, Saturn, Mureşenilor, Lacurilor, Zizinului, Carpaţilor, Poienelor şi Valea Cetăţii.
În schimb, alte 1.587 persoane care locuiesc în apropierea magistralei feroviare care traversează Braşovul sunt afectate de huruitul trenurilor. De zgomotul produs de diferite fabrici, ziua, ţinând cont că majoritatea şi-au mutat activitatea în afara oraşului sunt afectate doar 159 de persoane, în zona locuinţelor acestora fiind depăşită limita de zgomot de 65 dB. Noaptea însă, numărul celor care sunt deranjaţi de activitatea diferitor societăţi este de 616 persoane.

Care sunt soluţiile pentru mai multă linişte
Specialiştii care au creionat noua hartă de zgomot au prezentat şi nişte soluţii pentru ca Braşovul să fie un oraş mai liniştit. Astfel, una dintre priorităţi este finalizarea întregii centuri a Braşovului, care va prelua 70% din traficul de tranzit. Totodată, o chestiune esenţială pentru a avea linişte în casă este şi reabilitarea termică a locuinţelor, inclusiv prin montarea de geamuri termopan.
O altă soluţie este şi introducerea de cauciucuri silenţioase la autovehiculele pentru transportul în comun şi la furnizorii de servicii publice (salubritate, îngrijit spaţii verzi, autovehiculele primăriei, etc). „Maşinile mai mari şi mai puternice au, de obicei, cauciucuri mai late, deci mai zgomotoase. Vehiculele mai mici şi mai uşoare pot fi echipate cu cauciucuri care au un profil mai îngust, fiind şi mai silenţioase. Vehiculele cu motoare mai silenţioase ar obţine o eficienţă mai mare în reducerea zgomotului mai ales în zone unde se circulă cu viteză relativ redusă, situaţie care caracterizează zona centrală din Braşov, inclusiv zonele cu trafic regularizat”, au precizat cei care au întocmit planul de reducere a zgomotului în municipiu.

Reţeliştii, o sursă inepuizabilă de zgomot
Aceştia au subliniat că o chestiune esenţială pentru reducerea zgomotului este şi întreţinerea covoarelor asfaltice, acoperirea gropilor şi eliminarea denivelărilor. Denivelările şi gropile din asfalt nu sunt cauzate doar de uzură, iar la apariţia lor contribuie şi echipamentele de utilităţi prost întreţinute, cum ar fi capacele de canalizare, precum şi acoperirea defectuoasă a şanţurilor pentru lucrări, care s-au înmulţit în ultima perioadă. „Există un număr de companii de utilităţi care sunt în prezent autorizate să efectueze săpături pe străzile Braşovului, pentru a instala cabluri de comunicaţii sau pentru a efectua lucrări la reţelele de gaze, electricitate, apă şi canalizare. Toate acestea pot contribui la creşterea nivelurilor de zgomot în mai multe moduri – direct, prin lucrări de construcţii şi instalaţii; în timpul lucrului, prin perturbarea traficului, care poate avea ca efect circulaţia bară la bară; după încheierea lucrului, ca urmare a acoperirii defectuoase a săpăturilor şi a reinstalării neglijente a capacelor de canalizare; şi în timp, prin distrugerea şi «plombarea» repetată a carosabilului, care reduc calitatea şi performanţa acestuia. Deformarea poate împiedica şi scurgerea apei de ploaie, crescând nivelurile de zgomot pe timp ploios şi ducând la uzura prematură a carosabilului, deci la creşterea zgomotului”, au concluzionat specialiştii.
Nu în ultimul rând, aceştia subliniază importanţa încurajării mersului cu bicicleta prin trasarea de noi piste speciale, dar şi refacerea aliniamentelor stradale şi păstrarea cât mai puţin alterată a zonelor verzi existente pe dealurile interioare zonei construite (Melcilor, Cetăţuia, Morii, etc.) socotite încă din trecut adevăraţi „plămâni” ai oraşului şi, cu prea multă uşurinţă, atacaţi de construcţii care sar  fi putut foarte bine, realiza pe alte amplasamente, cum ar fi de exemplu unele cartiere rezidenţiale.