Crucea, de la comunitate la comuniune

Evenimentul „Crucea, de la comunitate la comuniune” reuneşte la Bruxelles numeroşi artişti şi oameni de cultură pentru a marca într-un mod aparte 30 de ani de la căderea comunismului în România.
Expoziţia este organizată de Asociaţia Eleon din Alba Iulia cu sprijinul European Artists Management – Bruxelles. Va putea fi văzută la Galeria Arthus din Bruxelles, în perioada 21 noiembrie – 22 decembrie 2019, de marţi până sâmbătă, între orele 12:00 – 19:00.
Vernisajul va avea loc miercuri, 20 noiembrie, în prezenţa artiştilor Ion Grigorescu, Constantin Flondor, Dan Mohanu, Mihai Sârbulescu, Constantin Ţînteanu şi a etnologului şi eseistului Costion Nicolescu.
Pe perioada expoziţiei vor fi organizate şi alte evenimente, între care conferinţe susţinute de Acad. Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, scriitorul Horia-Roman Patapievici, părintele Constantin Coman, profesor la Facultatea de Teologie din Bucureşti, şi părintele Ioan Cojanu, stareţul Mănăstirii „Sf. Ioan Botezătorul” din Alba Iulia.
Expoziţia reuneşte lucrările a 40 de artişti români, între care se numără personalităţi de primă mărime ale artei contemporane româneşti.
Tema Crucii este provocatoare pentru societatea de astăzi. Abordând-o pe calea unei căutări interioare şi nu impunând-o ca slogan, artiştii pun în lumină esenţa vie a acestei idei, a acestei realităţi, învechite de vremuri.
Ediţia din 2018 a Expoziţiei „Crucea de la comunitate la comuniunea” s-a alăturat evenimentelor ce au marcat 100 de ani de la Marea Unire.
Ediţia 2019 este dedicată aniversării a 30 de ani de la căderea regimului comunist în România.
Evenimentul este asociat celor două momente pentru a sublinia importanţa unei dimensiuni spirituale care s-a dovedit, în timp, a fi conservatoarea potenţială a frumuseţii umane şi a solidarităţii dincolo de oscilaţiile istoriei.
Aparent paradoxal, cele două forţe ale Crucii, iubirea şi iertarea, creează premisele unei atitudini care conservă identitatea şi este, în acelaşi timp, tolerantă, aşezând bazele unei comunicări reale şi profunde. A vorbi pe scurt despre această temă implică riscul de a construi o teorie rigidă. Poezia şi forţa unei arte de mare subtilitate reuşesc însă să-i surprindă complexitatea şi să incite în privitor conştiinţa libertăţii.
Deşi a avut un nucleu de lucrări comune, fiecare din cele opt expoziţii anterioare a fost diferită prin modul de amplasare a lucrărilor, care a creat noi relaţii între acestea şi a pus în lumină multiplele sensuri ale fiecărui obiect în parte şi ale expunerii în ansamblu.
Panotarea şi o parte importantă din conceptul expoziţiei s-au datorat de fiecare dată, aşa cum se va întâmpla şi anul acesta la Bruxelles, unuia dintre cei mai importanţi artişti români contemporani, Ion Grigorescu. El s-a exprimat prin mijloace diverse – pictură, fotografie, film, performance, instalaţie – şi s-a remarcat de-a lungul timpului printr-o atitudine interogativă şi experimentală.
Artişti prezenţi în expoziţie: Horia Bernea, Marin Gherasim, Paul Gheraim, Vasile Gorduz, Ion Nicodim, Ion Grigorescu, Dacian Andoni, Alexandru Antonescu, Teona Antonescu, Mihai Ariciu, Mircea Cantor, Delia Corban, Cristian Diţoiu, Marian Dobre, Sorin Dumitrescu, Constantin Flondor, Mariana Gheorghiu, Ruxandra Grigorescu, Grupul Noima, arh. Ana Gurduza (Laboratorul de arhitectură Prodid), Mihai Horea, Kancsura István, Matei Lăzărescu, Vasile Lefter, Dan Mohanu, Silviu Oravitzan, Valeriu Paladi, Christian Paraschiv, Horea Paştina, Grigore Popescu-Muscel, Silvia Radu, Andrei Rosetti, Ovidiu Simionescu, arh. Şerban Sturdza, Mihai Sârbulescu, Paul Timofei, Monica Timofei, Constantin Ţînteanu, Su Yan, Doru Zaica.