Exegeza antiohiană

La Editura Basilica a Patriarhiei Române a apărut volumul „Personalităţi reprezentative ale exegezei antiohiene” realizat de părintele profesor Mircea Basarab.
Lucrarea prezintă „într-o manieră elevată modul în care teologii antici antiohieni au practicat, dezvoltat şi sintetizat metodele de exegeză ale Sfintei Scripturi”.
„Cercetarea actuală scoate tot mai mult în evidenţă bogăţia şi diferenţierea tradiţiilor creştinismului antic, care se opun unei viziuni monolitice fără nuanţe şi accente. Tradiţia antiohiană s-a remarcat printr-o bogăţie şi o specificitate liturgică unică, care au influenţat, prin Sf. Ioan Gură de Aur şi nu numai, sinteza liturgică bizantină, ai cărei moştenitori suntem astăzi”, precizează Pr. Prof. Dr. Daniel Benga în Prefaţa cărţii.
Pe lângă Sfântul Ioan Hrisostom, lucrarea face referire şi la alţi exegeţi antiohieni precum: Sf. Eustatie al Antiohiei şi Epifanie de Salamina, Diodor din Tars, Teodor de Mospuestia şi Teodoret de Cyr.
În „Cuvântul Înainte”, Pr. Mircea Basarab spune de ce s-a oprit asupra „aşa-numitei exegeze antiohiene”: „Răspunsul este simplu. În exegeza sa, Biserica Ortodoxă se orientează până astăzi după principiile metodei istorico-gramaticale pe care le-au practicat şi, într-o bună măsură, le-au teoretizat şi fixat în scris reprezentanţii acestei metode, care au subliniat importanţa istorică şi lingvistică a textului biblic, la care au adăugat contemplarea (theoria) anumitor texte, într-o cheie mai înaltă, ce a condus la interpretarea acestora şi dintr-un punct de vedere tipologic”.
„Părinţii şi scriitorii bisericeşti care s-au ocupat cu interpretarea Scripturii prin intermediul interpretării istorico-gramaticale au rămas pentru noi exemple de deschidere faţă de ştiinţele profane ale timpului (istorie, gramatică, filosofie, retorică etc.) şi, de asemenea, faţă de metoda istorico-gramaticală sau filologică, preluată şi adaptată la interpretarea literală a textului Scripturii”, explică autorul.