În rugăciune primim mângâierea Duhului Sfânt

Doar cel care se roagă astfel poate avea comuniune deplină cu Dumnezeu. Prin rugăciune neîncetată şi prin îndeplinirea poruncilor lui Dumnezeu atingeau sfinţii curăţia inimii, eliberarea ei prin Duhul Sfânt de orice întinăciune.
Sarcina cea mai înaltă şi mai sfântă a vieţii omeneşti este împărtăşirea de Duhul Sfânt şi obţinerea unei permanente comuniuni cu El.
Cum să dobândeşti această comuniune cu Duhul lui Dumnezeu? Cum să primeşti această măreaţă mângâiere – mângâierea Duhului Sfânt? În ce şi când avem comuniune cu Duhul lui Dumnezeu?
Întâi de toate, în rugăciune. Orice om care a avut comuniune cu Duhul Sfânt a fost întotdeauna nevoitor al rugăciunii. Un exemplu poate fi Cuviosul Serafim de Sarov, care 1000 de zile şi nopţi le-a petrecut îngenunchiat pe o piatră, rugându-se lui Dumnezeu.
Doar cel care se roagă astfel poate avea comuniune deplină cu Dumnezeu. Prin rugăciune neîncetată şi prin îndeplinirea poruncilor lui Dumnezeu atingeau sfinţii curăţia inimii, eliberarea ei prin Duhul Sfânt de orice întinăciune. De aceea, este mare însemnătatea ultimelor cuvinte ale rugăciunii Sfântului Duh: „Vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea”.