2 aprilie ar putea deveni Ziua Prefecturii

Nouă parlamentari din PSD, PNL şi ALDE, printre care şi deputatul braşovean Mihai Mohaci -foto- (PSD), au depus la Senatul României o propunere legislativă privind instituirea datei de 2 aprilie - Ziua Instituţiei Prefectului din România. Proiectul de lege este acum în circuitul parlamentar, iar după ce va fi supus votului senatorilor, va fi transmis la Camera Deputaţilor, care este for decizional în cazul acestui act normativ.
Mihai Mohaci ne-a declarat că a semnat acest proiect de lege având în vedere că a fost prefect al judeţului Braşov şi consideră normal ca această instituţie, care, sub diferite denumiri funcţionează de peste 150 de ani, să fie sărbătorită. „În 2 aprilie, ar trebui ca la toate prefecturile din România să se organizeze diverse evenimente, cum sunt cele de gen «porţi deschise» sau alte forme de comunicare specială”, a declarat Mohaci.
Potrivit propunerii legislative depuse la Senat, Ziua Instituţiei Prefectului „poate fi marcată de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi de instituţiile publice din ţară şi din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cu caracter cultural - ştiinţific dedicate recunoaşterii rolului şi meritelor instituţiei Prefectului la dezvoltarea ţării noastre din punct de vedere economic, cultural şi social”. De asemenea, în proiect se mai arată că autorităţile centrale şi locale pot sprijini material şi logistic organizarea şi desfăşurarea acestor manifestări, în limita fondurilor disponibile. În forma depusă de iniţiatori la Senat se mai arată că „Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, pot include în programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători”.

Funcţia de prefect a apărut în 2 aprilie 1864
În expunerea de motive a proiectului de act normativ este prezentată o scurtă istorie a Instituţiei Prefectului. „În România, noţiunea de «prefect» o întâlnim în Muntenia şi Moldova încă înainte de Unirea Principatelor (1859), chiar dacă cei care o reprezentau purtau denumirea «ispravnici de judeţe» sau «ispravnici administratori»”. Oficial, funcţia de „prefect” a fost instituită prin Legea comunală din 1 aprilie 1864 şi Legea pentru înfiinţarea consiliilor judeţene, din 2 aprilie 1864, care prevedea că „prefectul, cap al administraţiei judeţene, dirige toate lucrările acestei administraţiuni, îi execută hotărârile consiliului judeţean”.
De-a lungul timpului, Instituţiei Prefectului i s-a acordat o importanţă deosebită de către domnitorii, regii sau guvernele ce s-au succedat la conducerea ţării, conferindu-i puteri diferite, de la un rol cu competenţe restrânse până la cel de şef al judeţului, în funcţie de modificările asupra legilor ce stabileau poziţia prefecturilor.   
După Revoluţia din decembrie 1989, prin Constituţie şi Legea nr.69/1991 privind administraţia publică locală, prin legea nr. 340/2004 şi alte legi specifice, Instituţia Prefectului şi implicit prefectul au fost repuşi în locul şi rolul ce li se cuvine într-un stat de drept.
În prezent, prefectul, reprezentantul Guvernului în teritoriu, autoritate a administraţiei publice locale şi conducător al serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte autorităţi centrale ale administraţiei publice este garantul respectării legii şi a ordinii publice la nivel local.
„Urmărind evoluţia ţării noastre este evident că odată cu instituirea administraţiei, prefecturile au avut un rol importantă în dezvoltarea României acţionând în direcţia respectării legilor româneşti. Istoria dovedeşte contribuţia semnificativă asupra bazelor înfăptuirii politicilor statului român asupra acţiunilor de împroprietărire, de ridicare a nivelului de instrucţie şi educaţie. Este indiscutabil faptul că prin competenţă, cinste şi corectitudine prefecţii României, specialişti în diferite domenii  au contribuit la ridicarea ţării noastre din punct de vedere economic, cultural şi social prin activităţi corecte, competente desfăşurate pentru şi cu sprijinul locuitorilor ţării”, se mai arată în expunere de motive a actului normativ.