2034, anul „de glorie” pentru Braşov

Firma contractată de Organizaţia de Management al Destinaţiei (OMD) Braşov a finalizat Strategia de dezvoltare şi marketing turistic a destinaţiei Braşov 2027–2034, iar începând de miercuri, 14 octombrie 2026, persoanele interesate sunt invitate să consulte documentele strategiei şi să contribuie cu opinii şi recomandări. Observaţiile vor putea fi depuse online, formularul urmând a fi disponibil pe site-ul consultantului care a realizat strategia, Brand Berry (brandberry.ro/brasov2034).    
Specialiştii care au elaborat strategia au precizat că scopul acesteia este creşterea valorii pe care turismul o aduce Braşovului şi locuitorilor săi. „Până în 2034, Braşovul devine destinaţia din România în care turismul creează cea mai multă valoare pentru oraş şi pentru locuitorii lui: un loc în care vizitatorii aleg să rămână mai multe zile, în orice anotimp, şi în care braşovenii vor ca ei să revină”, se arată în document. 

Creştere de 1% pe an
Conform scenariului luat în calcul de autori, implementarea măsurilor incluse în strategie va genera o creştere a sosirilor cu 1% pe an, la care se adaugă clienţii câştigaţi de unităţile autorizate prin intrarea în evidenţă a cazărilor neînregistrate. De asemenea, ei estimează un sejur de 2,2 nopţi şi un grad de ocupare de 41,4% în 2034, faţă de 1,84 nopţi şi 33,2% în 2025. 

Cu 7 politici - cheie
Pentru a se ajunge la aceste cifre, consultanţii au stabilit 7 politici - cheie, respectiv „Mobilitatea şi centrul istoric”, „Natura pe patru anotimpuri şi turismul activ”, „Poiana Braşov, staţiune premium”, „Gastronomia”, „Cultura şi oraşul viu”, „Turismul de afaceri şi centrul expoziţional” şi „Cazarea şi apartamentele turistice”. 
În total, sunt propuse 325 de măsuri, dintre care 88 de măsuri-cheie, iar implementarea strategiei urmează să înceapă în anul 2027, odată cu semnarea acordul dintre Primărie şi OMD. 

Analizate, şi parcările
În secţiunea „Mobilitatea şi centrul istoric” sunt incluse o serie de măsuri menite a elibera zona centrală a oraşului de trafic. Printre altele, autorii strategiei propun revenirea liniei RATBV Gara Braşov – Aeroportul Braşov a statutul de „linie expres”, eliminarea gratuităţilor pentru parcările publice, punerea în funcţiune a parcării multietajate din Bartolomeu, amenajarea unor parcări la limita Centrului istoric, amenajarea unor coridoare pietonale. 

„Cardul oaspetelui”, pentru cei care se cazează la Braşov 
De asemenea, este propus „Cardul oaspetelui”, care presupune transport public urban şi metropolitan gratuit pe durata sejurului pentru turiştii cazaţi legal, cu „sursa de finanţare stabilită prin evaluarea juridică şi financiară a Primăriei, fără utilizarea taxei de promovare turistică”. 
Pentru a valorifica natura, autorii strategiei propun, printre altele, amenajarea unor păduri urbane, prelungirea aleii de sub Tâmpa până la pietrele lui Solomon, dezvoltarea traseelor pentru biciclişti (inclusiv pe malurile cursurilor de apă care trec prin oraş), dar şi implementarea programului „Braşovenii în natură”, care presupune organizarea unit ture ghidate în pădurea parc din jurul Braşovului. 

Linie bugetară distinctă pentru Poiana Braşov
Pentru Poiana Braşov, autorii strategiei propun, printre altele, realizarea unui regulament al staţiunii sau instituirea unei „zone zero”. Totodată, este propus programul „Poiana celebrează lumea”, care ar urma să aducă vizitatori în fiecare weekend. 
„Administrarea rămâne a Primăriei, cu o linie bugetară distinctă şi cu un fond al staţiunii, iar asociaţia operatorilor are rol consultativ”, se mai arată în strategie. 

„Carte-etalon” cu reţete din Ţara Bârsei 
Pentru a transforma gastronomia într-un punct forte al Braşovului, autorii strategiei propun o „cartea-etalon” a reţetelor Ţării Bârsei, dar şi implementarea lanţului scurt al produselor locale. De asemenea, este propus un „Ghidului teraselor”, sau aplicarea unor „etichete de calitate” pe preparatele locale. 
„Documentaţia pusă la dispoziţia proiectului inventariază circa 135 de preparate, produse şi băuturi şi susţine o teză confirmată în consultare: bucătăria Braşovului este una de tradiţie urbană, a târgului multietnic, distinctă de rusticul pastoral”, se precizează în strategie. 

Centrul istoric, parc cultural 
În ceea ce priveşte valorificării potenţialului cultural al oraşului, autorii strategiei propun, ca oraşul nostru să îşi depună candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2034. De asemenea, ei recomandă ca obiceiul junilor să fie inclus în Registrul naţional al patrimoniului imaterial, iar Centrul istoric să devină „parc cultural”. 
Tot în strategia amintită este propusă realizarea unui centru expoziţional, care ar urma să se construiască modular, cu o primă etapă de circa 50.000 mp. 

Banii europeni, o sursă de finanţare 
Nu în ultimul rând, în această strategie sunt indicate şi o serie de surse de finanţare pentru implementarea măsurilor.
Astfel, pentru investiţiile mari ar urma să fie depuse cereri de finanţare nerambursabilă în ciclul bugetar european 2028–2034. De asemenea, ca sursă de finanţare este amintită şi „taxa de oraş” (care include taxa de promovare de 7 lei şi taxa Salvamont de 5 lei pe turist). O altă sursă de finanţare indicată de autorii strategiei o reprezintă bugetele publice.