700 de oameni cu salarii mai mici. Consiliul Judeţean Braşov va încerca să rezolve problema fără precedent din sistemul sanitar braşovean

Foto: Şedinţa de la Consiliul Judeţean Braşov cu managerii spitalelor din Braşov.

Managerii unităţilor sanitare, de asistenţă medico-socială şi de servicii sociale din subordinea Consiliului Judeţean Braşov au fost prezenţi la o şedinţă cu conducerea administraţiei judeţene, pe tema situaţiei tensionate survenite ca urmare a diminuării veniturilor unor categorii de personal.
Actualul cadru legislativ prevede ca spitalele braşovene, Unitatea de Asistenţă Medico-Socială de la Sânpetru şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului să primească de la ordonatorul principal de credite – CJ Braşov, începând cu luna martie, fonduri aferente unui procent de 30% sporuri din suma salariilor de bază, fonduri care au fost repartizate în cuantumuri diferenţiate, în funcţie de criteriile stabilite de lege (număr de personal, număr de linii de gardă etc).
Astfel, pentru sporurile aferente lunii martie Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov a primit un cuantum de 31%, Spitalul Clinic de Obstetrică - Ginecologie „Dr. A.I. Sbârcea” – 32%, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie – 70%, Spitalul Clinic de Copii – 37%, Spitalul Clinic de Psihiatrie şi Neurologie – 40%, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase – 33%, Unitatea de Asistenţă Medico - Socială de Pneumoftiziologie Sânpetru – 74%, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului – 15%.
Limitarea legislativă corelată cu prevederile legale privind sporurile din sistemul sanitar şi de asistenţă socială a dus la imposibilitatea managerilor de a se încadra în procentul stabilit de ordonatorul principal de credite, în aşa fel încât să poată fi acordate sporurile de condiţii de muncă cu încadrarea în prevederile legale. În aceste condiţii, directorii instituţiilor menţionate s-au confruntat cu situaţia diminuării veniturilor nete ale categoriilor de personal ale căror salarii n-au crescut de la 1 martie 2018, respectiv infirmiere, îngrijitori, personal auxiliar, farmacişti, psihologi, ceea ce a determinat un val de nemulţumiri transpus în proteste spontane.
În viziunea administraţiei judeţene, o soluţie ar fi exceptarea instituţiilor din sistemul sanitar şi de asistenţă socială de la prevederile art. 25 din Legea cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi eliminarea din cuantumul de 30% a sporului pentru gărzi şi a celui de continuitate, care să fie incluse direct în salariul de bază.

Foarte multe situaţii nedorite de scăderi drastice ale salariilor
„Ne confruntăm cu o situaţie fără precedent. Sunt foarte multe nemulţumiri în rândul salariaţilor. În cadrul unităţilor medicale din subordinea noastră avem un total de aproape 700 de persoane cărora li s-a diminuat salariul, iar managerii ne-au semnalat foarte multe situaţii nedorite de scăderi drastice ale salariilor. Am luat decizia ca toate neajunsurile cu care se confruntă spitalele şi unităţile noastre de asistenţă socială să le strângem într-un memoriu pe care, prin intermediul Instituţiei Prefectului, să-l înaintăm Guvernului. De altfel, situaţia din Braşov nu este cu nimic diferită faţă de cea din celelalte judeţe. Este nevoie ca Guvernul să creeze o reglementare care să rezolve situaţia, având în vedere că actul managerial la toate aceste instituţii este pus în dificultate. Din cauza acestor nemulţumiri, managerii nu mai au posibilitatea de a-şi motiva personalul, de a crea o echipă şi o armonie în activitatea de zi cu zi”, a precizat preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea.

Situaţia a fost anticipată încă din luna februarie
În timpul şedinţei, Adelina Văsioiu, directorul executiv al Direcţiei de Sănătate şi Asistenţă Medicală din cadrul CJ Braşov, a explicat că „am anticipat această situaţie neplăcută încă din luna februarie, fapt pentru care am transmis memorii către conducerile Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene şi Ministerului Sănătăţii cu privire la necesitatea identificării de soluţii la nivel central referitoare la limitările legislative corelate cu prevederile legale privind sporurile din sistemul sanitar şi de asistenţă socială, respectiv la  imposibilitatea încadrării în prevederile art. 25 alin (2) şi (3) din Legea cadru nr. 153/2017. La nivelul ordonatorului principal de credite nu ne putem încadra în prevederile legii, având în vedere că avem opt unităţi medicală şi de asistenţă socială care însumează aproape cinci mii de angajaţi. Am atras atenţia că neacordarea drepturilor cuvenite pentru personalul din sănătate, din unităţile de asistenţă medico-socială şi din unităţile de asistenţă socială/servicii sociale poate duce la blocarea activităţii, mişcări sindicale şi nu în ultimul rând acţiuni în instanţă”.

Dr. Alexandru Grigoriu: „Cerem să intrăm în rândul Comunităţii Europene, unde nu există sporuri, ci nişte salarii pe trepte profesionale”
Prezent la şedinţă, managerul Spitalului Clinic de Psihiatrie şi Neurologie Braşov, dr.  Alexandru Grigoriu, a reamintit că 250 dintre cei 650 de salariaţi ai spitalului au fost afectaţi  de reducerea veniturilor nete, respectiv cei care nu fac parte din personalul medical principal (medici primari sau specialişti şi asistente), printre care farmaciştii, psihologii, femeile de serviciu, infirmierele. „Pentru a rezolva această problemă, toate demersurile ce ţineau de Consiliul Judeţean Braşov au fost epuizate”, a declarat managerul spitalului braşovean.
De asemenea, el a propus ca, în ceea ce priveşte salarizarea personalului medical, România preia modelul statelor europene, al Angliei sau al SUA: „Nu pot să înţeleg aberaţiile spuse de unii, că li se scad sporurile dar salariile rămân aceleaşi. Am propus să facem un memoriu către Guvern, prin care să cerem să intrăm în rândul Comunităţii Europene, unde nu există sporuri, ci nişte salarii pe trepte profesionale.  Acesta este un sistem aplicat cu succes în Europa, Anglia sau SUA. Numai când vom implementa acest sistem vom scăpa de această ceartă şi ţigănie: cine a luat 15%, cine a luat 25 %. Nu ştiu de ce la noi este aberaţia acestor sporuri, care nu fac decât să învrăjbească categoriile profesionale, iar, în final, cel care are de suferit este pacientul”.