„A sperat până când i-a ieşit sufletul”

Călin Farcaş, tânărul de 29 de ani care aştepta de doi ani un transplant de plămân s-a stins în noaptea de luni spre marţi, pe un pat de spital la Institutul Marius Nasta, din Bucureşti. După ce statul român l-a abandonat, pentru Călin nu au mai putut face nimic nici reţelele de socializare, cu ajutorul cărora oameni inimoşi au strâns pentru tânăr 200.000 de euro în doar câteva zile. În situaţia lui Călin sunt şi alţi români...

Avea banii, dar nu mai avea zile
Călin Farcaş a fost diagnosticat, în 2016, cu tensiune arterială pulmonară şi supravieţuia conectat la un aparat cu oxigen. Primise indicaţie de transplant, dar nu putea face o astfel de operaţie în ţară. România nu mai avea nicio înţelegere cu Eurotransplant, aşa că în Europa nu avea vreo şansă.
În primăvară, pe 22 aprilie, a organizat un protest în faţa Spitalului Judeţean Braşov pentru a atrage atenţia asupra cazului său. Cerea să fie operat de urgenţă, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Nu avea nici banii necesari. Însă, în urma acelui protest, în numai câteva zile, oamenii s-au mobilizat pe Facebook şi au strâns 200.000 de euro. Acum avea banii, dar nu a mai avut zile. La casa în care locuise Călin este doliu. Dorinţa tânărului a fost ca, dacă nu se va mai putea face nimic pentru el, banii să fie donaţi unui caz similar.

A MURIT ÎN BRAŢELE MAMEI. „A fost conştient până în ultima clipă. Şi zice: Mămica, du-te, cheamă-l pe părinte să îmi citească pentru sănătate, ca eu vreau să trăiesc”, a declarat mama lui Călin. „L-au lăsat de a murit ca un câine. Nişte nenorociţi“, spunea ieri tatăl tânărului.

Optimist până în ultima clipă
Părinţii i-au fost alături până în ultima clipă lui Călin, care nu-şi pierduse optimismul. „A fost foarte optimist, foarte puternic, zicea «mamă, nu pot să mor, eu sunt tânăr şi vreau să trăiesc, eu vreau să am aer, de abia apuc să schimbe – spunea în spirit de glumă, schimb filtrul şi voi respira, vreau să mă bucur de toate minutele mele în care pot să suflu şi eu, să nu mai fiu cu aparatul”, povesteşte Viorica Farcaş, mama lui Călin. „A sperat până i-a ieşit sufletul”, mai spune mama lui Călin.  
Mama şi tatăl lui Călin, doborâţi de durere, cred că statului nu i-a păsat de soarta lui şi dacă s-ar fi făcut ceva încă de acum doi ani sau un an, Călin ar mai fi avut şanse. „Există o vină a statului român, cei mai nenorociţi şi mai terminaţi, lasă omul să moară. Când n-a avut bani, a zis că n-are bani, după ce a avut bani, nu l-a mai băgat nimeni în seamă, l-a lăsat, a murit ca un câine, l-a trimis de la Braşov la Bucureşti şi de la Bucureşti la Braşov, să le fie ruşine”, ne spune îndurerat Călin Farcaş, tatăl lui Călin.  

Pacientul român şi ruleta rusească
Lui Călin i-a cedat inima la Institutul Marius Nasta, din Bucureşti, unde era internat de câteva zile, pe când încă mai credea că va putea călători în India, unde găsise o clinică dispusă să facă transplantul.
„Da, a murit noaptea asta (luni spre marţi, n.r.). Avea o boală gravă şi veche şi nu a mai reacţionat la tratament. S-a prezentat joi, săptămâna trecută, la spital pentru o evaluare, însă starea lui era gravă şi s-a decis internarea lui. A fost internat direct în Terapie Intensivă cu insuficienţă cardiacă foare severă şi a făcut stop cardiac. (...) Da, avea banii strânşi pentru transplant, însă starea lui s-a agravat. Am înţeles ca centrul care îl primea cu bani era în India”, a precizat, pentru Mediafax, Irina Strâmbu, purtătorul de cuvânt al Institutului „Marius Nasta” din Capitală.
Asemenea lui Călin, mulţi alţi români se sting în aşteptarea unei hârtii sau a unui accept care vine adesea prea târziu. „A fi pacient în România este echivalent cu a juca la ruleta rusească şi nu exagerez, deoarece am avut cazuri pe mai multe patologii, inclusiv oncologice, care s-au prăpădit după ce au dat statul în judecată şi urmau să-şi primească tratamentul prin ordonanţă prezidenţială, din păcate n-au mai apucat”, îşi aminteşte Cezar Irimia (foto), preşedintele FABC.

 
Asociaţiile care apără drepturile bolnavilor spun că astfel de tragedii ar putea fi evitate dacă pacienţii ar avea acces la investigaţii la timp şi la tratamentele de care au nevoie.

Ministrul Sănătăţii: „Statul român nu a făcut tot ce se putea”
Sorina Pintea, ministrul Sănătăţii, a spus, ieri, că din punctul ei de vedere, „statul nu a făcut tot ce se putea, pentru că lucrurile acestea se rezolvă în timp. Călin avea o problemă foarte gravă de sănătate, problemă identificată încă acum doi ani de zile. Cred că în doi ani am fi putut schimba multe. Am început să schimbăm poate prea târziu pentru Călin, însă poate nu târziu pentru alţi pacienţi. (...) Statul nu a modificat poate legislaţia la timp. (...) Probabil am avut o activitate de pionerat şi nu ne-am gândit că pacienţii noştri au nevoie de mult mai multă grijă şi atenţie. (...) Sunt nişte decizii pe care statul român trebuia să le ia vis-a-vis de transplantul pulmonar. Primii paşi s-au făcut. Am modificat Ordinul 50 care a fost nemodificat din 2004. Astfel, pacienţii care nu pot beneficia de un transplant pulmonar în România pot să meargă în străinătate. Din fericire am început cu transplantul pulmonar în România, dar pentru pacienţii gravi, de asemenea, acest ordin prevede că pot fi trataţi în străinătate”, a declarat, marţi, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea (foto), citată de Mediafax.

În cazul lui Călin mai sunt 31 de pacienţi care aşteaptă un transplant pulmonar, fiind pe lista de aşteptare la Agenţia Naţională de Transplant şi la Spitalul Clinic Sfânta Maria, potrivit oficialului.
Cât despre acordul cu Eurotransplant, acesta este valabil, însă ţara noastră nu şi-a respectat atribuţiile. „Acest acord a fost încheiat în 2017, din păcate, România nu şi-a respectat atribuţiile şi contribuţiile pe care trebuia să le aducă eurotransplantului, astfel încât să poată adera la această organizaţie în calitate de membru deplin. Adică, trebuia ca România să intre în acest circuit, să dea nişte organe ţărilor din eurotransplant. Am început să facem asta în urmă cu două luni, doi plămâni au plecat deja spre eurotransplant fiind prelevaţi de specialiştii din aceste ţări. Din punct de vedere financiar, Guvernul nu are o problemă cu acea cotizaţie, că s-a discutat şi despre aceasta, de un milion de euro, dar ca să poţi accesa o asemenea organizaţie trebuie să ai nişte acorduri cooperare. Noi am transmis scrisori către toate ţările membre eurotransplant. Singurii care au răspuns au fost cei din Ungaria şi cu care am început discuţiile. Discuţii care au fost sistate temporar având în vedere că acolo s-a schimbat Guvernul”, a mai precizat Sorina Pintea.
Demnitarul a mai susţinut că AKH din Viena, care efectua transplantul în cazul pacienţilor români, nu a putut prelua cazul tânărului din Braşov, din motiv că în 2018 a refuzat orice pacient străin, inclusiv românii.
„Nicio clinică din eurotransplant nu a acceptat acest caz. (...) Statul român a negociat anul trecut cinci locuri pentru 2017 ( n.r. - cu clinica AKH), cinci pentru 2018. În 2017 s-a efectuat un singur transplant . Din păcate, lista de aşteptare era plină şi nu puteau să-l pună pentru 2017, spuneau că-l vor pune în 2018. În ianuarie 2018, AKH anunţă că nu va primi niciun pacient din străinătate, nu se referea doar la România. Lucrurile au fost foarte clare, AKH nu a luat anul acesta niciun pacient străin. (...) Am dat o decizie consilierului meu pe probleme de transplant, pentru a putea negocia cu Austria şi Ungaria, el practic a avut câteva întâlniri în Ungaria”, a mai adăugat Sorina Pintea.
Ministrul Sănătăţii susţine că pentru Călin Farcaş, tânărul din Braşov care aştepta un transplant pulmonar, statul român oferea banii necesari. De asemenea, Sorina Pintea mai spune că deşi o clinică din india l-a acceptat, aceasta nu îl acceptase pentru transplant, ci pentru evaluare.