A venit bradul cel mare! Are 31 de metri şi a fost montat azi-noapte în Piaţa Sfatului

Miercuri noaptea a ajuns în Piaţa Sfatului bradul de Crăciun care va fi aprins în 1 Decembrie. Bradul are o înălţime de 31 metri şi a fost tăiat dintr-o păşune proprietate a municipiului Braşov, din zona Timişu de Sus, zona Geizer (hotel Hart).
Anul acesta, bradul nu va fi donat de Regia Locală a Pădurilor Kronstadt, ci a fost vândut Primăriei Braşov (procedură legată de decontări şi formalităţi birocratice). Mai exact, potrivit informaţiilor disponibile pe platforma electronică de achiziţii publice, pentru pomul de Crăciun din Piaţă, regia va încasa 36.286 lei, cu tot cu TVA.
Anul acesta, bradul din Piaţa Sfatului va fi marcat de dansul a 100 de fulgi, de diverse dimensiuni şi tonuri luminoase, angrenaţi într-un „val vijelios” ce porneşte de la bază şi înconjoară spiralat bradul, până la vârf, lăsând în urmă o dâră de luminiţe albe.

De unde vine numele de Braşov? Unii spun că de la brad
Fiecare localitate şi judeţ al României are o poveste care începe, în primul rând, de la nume. Faţă de alte judeţe, Braşovul, fost Ţara Bârsei, nu are o etimologie unanim recunoscută. Revista Descoperă prezintă câteva sugestii cu privire la numele „de botez” al judeţului nostru:
- provine de la brad – cuvântul Brad este considerat de origine dacică de Haşdeu, I.I. Russu şi Olteanu;
- o denumire slavă;
-  denumire peceneagă, de la hidronimul Baraso, atestat din anii 1300, azi identificat de cei mai mulţi specialişti cu râul Graft/Pietrele lui Solomon, mult mai mare şi mai învolburat atunci (bara šu = „apă cenuşie”). Teoria peceneagă este întărită şi de faptul că principale hidronime din zonă amintesc de pecenegi: Zizin, Bârsa, Tatrang (maghiară şi germană), Tömös (maghiară şi germană).