Acuzaţii dure la „Infecţioase”

După ce, în perioada 19 – 21 august, angajaţii Spitalului Clinic de Boli Infecţioase au protestat în curtea unităţii sanitare, miercuri, managerul spitalului, Ramona Ionescu, a organizat o conferinţă de presă, în care a precizat că, prin această acţiune, salariaţii au pus în pericol viaţa unor pacienţi.
„Pe secţii au rămas trei asistente, în tot spitalul. Nici o infirmieră, nici o îngrijitoare, nici un medic. Oricum, când se organizau protestele (acestea s-au desfăşurat dimineaţa, timp de 30 de minute), medicii ar fi trebuit să fie la raportul de gardă. Trei pacienţi din cei internaţi erau în pericol de cădere din pat. Avem o procedură prin care pacienţii vârstnici, cu o confuzie, au aplicată încă de la internare o ştampilă pe pat şi pe foaia de observaţie, pentru ca infirmierele şi asistente să intre frecvent şi să îi supravegheze. Aveam trei astfel de pacienţi pe secţie. Aceştia au fost, efectiv, abandonaţi. Consider că angajaţii au pus interesul propriu înainte de cel al  pacienţilor şi că nu îşi înţeleg pe deplin responsabilitatea medicală, care este diferită de cea a unui salariat din uzină”, a mai spus managerul spitalului.
De altfel, ea a precizat că la nivelul unităţii va fi constituită o Comisie de disciplină, care va analiza situaţia şi, dacă este cazul, va propune sancţionarea protestatarilor.

„Celor 43 de zile lucrătoare de concediu de odihnă li se adaugă sute de zile libere”
Managerul a reamintit că protestul angajaţilor (care, printre altele, au acuzat faptul că li se reduce numărul zilelor de concediu) nu este întemeiat. „Nu există nici un act adiţional la contractul individual de muncă prin care să se dispună o reducere a numărului de zile de concediu de odihnă. Este vorba de o perioadă totală de concediu de până la 43 – 47  zile, adică între şapte şi nouă săptămâni, în care angajaţii lipsesc din câmpul muncii. Sunt acum discuţii privind reducerea numărului de zile de concediu. Trebuie să precizez că celor 43 de zile lucrătoare de concediu de odihnă li se adaugă sute de zile libere. Numărul angajaţilor care să asigure continuitatea actului medical trebuie să fie peste media din normativ. Acum suntem pe medie, iar a angaja mai mult înseamnă cheltuieli mai mari. În acest moment nu sunt posibile cheltuieli mai mari de personal”,  a declarat managerul spitalului.

Pe minus în anul 2018   
Conform declaraţiei managerului spitalului, contractul cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS, n.r.) nu s-a încheiat. „La finalul lunii iulie am avut un deficit de încasări de aproximativ 330.000 lei. Anul trecut, pentru prima dată, spitalul, nu numai că nu a înregistrat excedent bugetar, ci a consumat şi din rezerve. Toţi medicii au numeroase fişe de informare prin care li se aduce la cunoştinţă că nu au realizat contractul cu casa şi că nu vom încasa aceste venituri. Mai mult, la încheierea actului adiţional cu CNAS am fost avertizaţi că anul următor, cei care nu am reuşit să absorbim fondurile, cei care nu ne-am realizat indicatorii, vom avea un contract mai puţin bun ca în anul precedent. Spitalele care au fost în renovare îşi redeschid paturile, iar fondurile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate se vor duce către ele”, a declarat managerul.

Scânteia a fost „aprinsă” de două decizii ale managerului spitalului
Ramona Ionescu a susţine că acest protest a s-a desfăşurat în contextul în care salariaţi au primit cele două decizii manageriale.
„Într-o astfel de decizie se arată că asistentele au obligaţia să întocmească un plan de îngrijire pentru fiecare pacient, pentru a creşte astfel calitatea actului medical. De asemenea, este o decizie care vine să o pregătească acreditarea spitalului. Totodată, medicii au primit o notificare prin care li se aduce la cunoştinţă faptul că îndeplinirea indicatorilor de performanţă şi realizarea contractului cu Casa de Asigurări de Sănătate vor sta la baza evaluării performanţelor profesionale ale acestora. Pe acest fond au apărut zvonurile că oamenii nu vor putea pleca în concediile planificate, pentru că nu le semnez notele de plecare în concediu”, a mai spus managerul unităţii.
Directorul spitalului braşovean a mai spus că este un „manager dur” şi că este adeptul modelului olandez, unde, în unităţile sanitare, este o disciplină de fier.

Negocierea Contractului Colectiv de Muncă a fost amânată
Nu în ultimul rând, Ramona Ionescu, a afirmat că protestul a fost neîntemeiat, având în vedere că încă nu au fost încheiate negocierile pentru Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de Unitate. „Acesta este în negociere. În acest moment, sindicatul a solicitat amânarea şedinţelor, până când îşi consultă membri într-o anumită problemă”, a declarat Ionescu.  
 
Nici o clarificare de la Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii
Prezent la conferinţa de presă, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Gabor, a declarat că „noi avem contracte de management cu directorii de spitalelor care au câştigat concursurile pentru aceste posturi. În fiecare an se face o evaluare. Pe noi ne interesează ca spitalele să ofere servicii medicale de calitate. Din punct de vedere al activităţii din spitale, nu este treaba noastră, pentru că nu ne pricepem”.
Pe de altă parte, el a declarat că administraţia judeţeană a transmis adrese către Ministerul Muncii şi către Ministerul Sănătăţii, prin care a solicitat clarificări referitoare la acordarea zilelor de concediu suplimentar. „Primele adrese le-am transmis în luna iunie şi, cum nu ni s-a răspuns, am revenit cu aceleaşi solicitări şi 21 august. În ceea ce priveşte  sporurile, salariaţii nu au dreptate. Potrivit legislaţiei, aparatul Consiliului Judeţean Braşov şi cele 22 de instituţii aflate în subordinea acestuia, nu putem depăşit procentul de 30% din fondul de salarii, pentru acordarea unor sporurilor. Mă refer aici la toate cele şase spitale, la muzee, la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi pentru Protecţia Copilului, la Direcţia de Pază. Noi am încercat să acordăm sporuri rezonabile pentru unităţile în care sunt condiţii deosebite, cum este Spitalul de Boli Infecţioase sau cel de Neurologie şi Psihiatrie, iar din punctul meu de vedere, faţă de 2015, salariile pentru personalul medical sunt rezonabile. Sporurile, la fel, cred că sunt destul de mari şi mulţi salariaţi din sistemul privat ar dori să beneficieze de astfel de venituri. De altfel, în ultimul timp, la unităţile publice s-au angajat mulţi medici din spitalele private”, a mai spus Gabor.