Aerogara Braşov, arhitectura finală: La fel de spectaculoasă, dar cu 10 milioane de euro mai ieftină

Consiliul Judeţean Braşov a luat decizia finală în ceea ce priveşte cea mai importantă componentă a proiectului, terminalul de pasageri al Aeroportului Internaţional Braşov – Ghimbav. Proiectul terminalului, forma aprobată în şedinţa de plen din 30 octombrie, poartă semnătura renumitului arhitect Dorin Ştefan, care a prezentat Consiliului Judeţean două variante de proiect. Prima a fost prezentată în august, iar cea de a doua, cea votată pentru implementare, a fost făcută prezentată în detaliu, ieri. Ambele propuneri pentru aerogara Braşov sunt extrem de spectaculoase, iar decizia finală a fost luată după ce au fost analizate costurile investiţiei.  
Proiectarea terminatului a pornit de la ideea că un aeroport internaţional constituie poarta de intrare în zona deservită pentru cei care ajung pentru prima oară în respectiva zonă. Implicit, terminalul aeroportului este prima impresie pe care şi-o face un străin ce va ateriza la Braşov. „Prima impresie este şi impresia cu cel mai mare impact psihologic, ceea ce ne îndrituieşte să considerăm terminalul de pasageri al viitorului aeroport Braşov ca fiind cea mai importantă componentă a acestui obiectiv de investiţii”, consideră preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea.
În Studiul de fezabilitate revizuit de către SC IPTANA SA, iniţial a fost prevăzut în soluţia nr. 2 un terminal cu o suprafaţă desfăşurată de 11.066 mp, cu soluţii constructive comune unui tip de construcţie civilă cu minimum de elemente de finisaj.  Valoarea estimată pentru acest tip de construcţie cu finisaje minimale, care cuprindea costurile de proiectare, execuţie şi dotări aproximative cu echipamente a fost de  22.443.040 euro (TVA inclus şi cu o rată de schimb de 4,5093 lei / 1 euro).
Având în vedere argumentele prezentate mai sus, Consiliul Judeţean Braşov a apelat la cel mai renumit arhitect român din domeniu, pentru a oferi o soluţie arhitecturală care să scoată în evidenţă caracteristici arhitectonice şi culturale specifice Braşovului, astfel încât terminalul să capete acea unicitate care este necesară unei porţi de intrare în Braşov.

În alegerea soluţiei a contat valoarea investiţiei
Arhitectul Dorin Ştefan a propus două variante de soluţii arhitecturale. Prima şi cea mai spectaculoasă a fost prezentată public în luna august 2018, costurile pentru construirea terminalului în această variantă fiind de 49.546.920 euro (TVA inclus) cu o suprafaţă desfăşurată de 11.770 mp.
În luna septembrie 2018, Consiliul Judeţean Braşov împreună cu SC IPTANA SA a stabilit toate detaliile necesare obţinerii avizelor privind fluxurile de pasageri cu reprezentanţii SRI, ai Poliţiei de Frontieră şi ai Direcţiei Vamale. Cele trei instituţii au impus alocarea unor spaţii suplimentare şi achiziţia unor echipamente de securitate pentru funcţionarea în bune condiţii a aeroportului şi pentru desfăşurarea activităţilor specifice acestora.
Avizele au fost obţinute în baza planurilor finale care relevă o suprafaţă desfăşurată de 11.780 mp la care se adaugă o suprafaţă de 510 mp reprezentând terase construite deschise şi acoperite, în afara perimetrului construit al terminalului.
În aceste condiţii tehnice s-au obţinut avizele de la cele trei instituţii menţionate privind fluxurile de pasageri.
„Pentru a lua o decizie privind adoptarea unei soluţii din punct de vedere financiar, am considerat că trebuie să optăm pentru soluţia cea mai ieftină, având în vedere că terminalul este finanţat integral de către Consiliul Judeţean Braşov. Astfel, am optat pentru a doua soluţie arhitecturală prezentată de arhitectul Dorin Ştefan, transpusă de către IPTANA SA în devizul general şi indicatorii tehnico-economici ce au fost propuşi spre aprobare plenului Consiliului Judeţean Braşov. Astfel, în cadrul şedinţei de Consiliu Judeţean din data de 30 octombrie 2018 au fost aprobaţi indicatorii tehnico-economici aferenţi acestei soluţii care respectă condiţionalităţile din punct de vedere tehnic şi al suprafeţei desfăşurate, convenite cu instituţiile statului menţionate mai sus”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Braşov.
În consecinţă, proiectarea, construirea şi dotarea terminalului de pasageri de la Braşov cu specificaţiile tehnice aprobate este evaluată la suma totală de 39.637.620 euro (TVA inclus şi curs de schimb 4,6590 de lei/1 euro).

Săptămâna viitoare, licitaţia va fi lansată pe SEAP: Va fi o licitaţie internaţională
„Vom desfăşura o licitaţie internaţională, iar preţul final, care ne aşteptăm să fie mai mic decât cel estimat, va rezulta în urma procedurilor de achiziţie. Documentaţia pentru licitaţie în vederea proiectării şi execuţiei terminalului de pasageri va fi postată în SICAP în cursul săptămânii viitoare. După ce experţii SICAP vor transmite avizul privind această documentaţie, vom comunica termenul final de depunere a ofertelor pentru acest obiectiv”, a mai spus Adrian Veştea.

PROPUNEREA 2, APROBATĂ

Proiectul Aeroportului de la Braşov, prezentat la Adunarea Generală a Asociaţiei Aeroporturilor din România
Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Braşov, Adrian Veştea, este prezent, în perioada 1-2 noiembrie 2018 la cea de-a 26-a Conferinţă şi Adunare Generală a Asociaţiei Aeroporturilor din România (AAR) de la Iaşi. Alături de şeful administraţiei judeţene, la lucrările Conferinţei participă Alexandru Anghel, coordonatorul proiectului Aeroportului Internaţional Braşov-Ghimbav (AIBG). Preşedintele CJ Braşov Adrian Veştea a luat cuvântul în cadrul primei sesiuni de dezbateri din cadrul conferinţei şi a prezentat stadiul proiectului Aeroportului Internaţional Braşov – Ghimbav, etapele parcurse până în prezent, dificultăţile şi provocările întâmpinate în realizarea primului aeroport care se construieşte de la zero în România, în ultimii 50 de ani. Pe fundal a rulat filmul de prezentare a soluţiei arhitecturale a terminalului de pasageri, în varianta adoptată în şedinţa CJ Braşov din 30 octombrie împreună cu indicatorii tehnico-economici.
„Consider că prezenţa Braşovului la Conferinţa şi Adunarea Generală a Asociaţiei Aeroporturilor din România reprezintă o certitudine a faptului că proiectul AIBG este apreciat şi luat în considerare la modul cel mai serios de către factorii de decizie din domeniul aeronautic”, a spus Adrian-Ioan Veştea.
La evenimentul de la Iaşi sunt prezenţi reprezentanţi ai instituţiilor cu atribuţii în domeniul siguranţei şi securităţii aeronautice, directori de aeroporturi şi companii aeriene, specialişti din industria aeronautică şi mediul universitar, din ţară şi străinătate.
Printre cei care au dat curs invitaţiei preşedintelui AAR David Ciceo pentru a susţine comunicări se numără Mihai-Victor Ionescu, directorul Direcţiei Transport Aerian din cadrul Ministerului Transporturilor; Petru Bogdan Cojocaru, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale; Armand Petrescu, directorul general al Autorităţii Aeronautice Civile Române; Constantin Voicu, directorul general al Autorităţii de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile; Fănică Cârnu, directorul general-adjunct RA ROMATSA; Mahony Sharon, analist de mediu la Eurocontrol; Eugen Brad, directorul general al Societăţii Naţionale de Radiocomunicaţii SA, alături de directorii generali ai aeroporturilor internaţionale Iaşi, Timişoara, Sibiu, Satu Mare şi Bacău.
Conferinţa de la Iaşi este structurată pe cinci sesiuni de dezbateri, cu următoarele tematici: „Dezvoltarea aviaţiei civile în România”; „Reglementări, tehnologii şi standarde privind siguranţa aviaţiei civile”; „Provocări pentru companiile aeriene care activează pe piaţa din România, în următorii 10 ani”; „Securitatea aviaţiei civile în România şi Europa; „Impactul noilor tehnologii asupra serviciilor aeroportuare”.

PROPUNEREA 1, PREZENTATĂ ÎN AUGUST