„Aerotaxi” cu plecare de la Braşov?

Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, şi coordonatorul proiectului aeroportului de la Ghimbav, Alexandru Anghel, au fost marţi la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Aerospaţială (INCDA) „Elie Carafoli” din Bucureşti. Această vizită, a explicat Adrian Veştea, a fost făcută pentru a stabili viitoare colaborări cu institutul din Capitală, atât în domeniul cercetării şi proiectării, cât şi al operării aeroportului.
Coordonatorul proiectului aeroportului internaţional de la Ghimbav, Alexandru Anghel, ne-a declarat că  pentru institutul de la Bucureşti, tentantă este ideea colaborării cu Braşovul într-un proiect ce vizează transportul aerian pe rute interne cu ajutorul unor aeronave de capacitate mică. „Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Aerospaţială de la Bucureşti are prototipul unui «aerotaxi», un avion de mici dimensiuni, cu o capacitate de 9 locuri. Interiorul aeronavei este astfel proiectat încât să permită o reamenajare rapidă într-o cursă de lux, dacă se scot din fotolii sau într-un avion de curierat rapid, pentru că acesta poate fi adaptat şi pentru transport de marfă. La Bucureşti s-a discutat despre posibilitatea realizării, la Ghimbav, a unui hangar pentru mentenanţa şi producerea unor astfel de aeronave, dar şi despre posibilitatea ca de la Braşov să decoleze astfel de curse”, a explicat Alexandru Anghel.
Acesta susţine că, la o primă estimare, un astfel de avion ar costa în jur de un milion de euro, iar pentru realizarea lui ar putea fi atraşi investitori privaţi, inclusiv companii din domeniul transportului rutier de pasageri. „Având în vedere că Braşovul este în centrul ţării, iar distanţa până la celelalte aeroporturi din România este mică, o aeronavă de mari dimensiuni nici nu s-ar ridica bine, că ar trebui să aterizeze deja şi folosirea unor «aerotaxiuri» ar fi mult mai eficientă. Practic, acestea ar fi «echivalentul» microbuzelor care merg acum de la Braşov la Bucureşti sau la Constanţa. Cu nişte bani în plus, pasageri ar ajunge mult mai repede la destinaţie decât dacă ar face-o cu un mijloc de transport terestru, iar costurile operatorului aerian ar fi mai mici”, a mai spus Anghel.
Institutul de cercetare de la Bucureşti nu este interesat numai de dezvoltarea, la Braşov, a transportului aerian cu „aerotaxiurile”, ci şi de folosirea aeroportului de la Ghimbav pentru pregătirea viitorilor piloţi. „Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă care funcţionează în cadrul institutului este interesată să folosească infrastructura de la Ghimbav pentru pregătirea piloţilor. Aceste aterizări şi decolări s-ar putea face imediat după ce, din punct de vedere tehnic, aeroportul va fi funcţional şi ne-ar ajuta în procesul de autorizare de către Autoritatea Aeronautică Română”, a mai spus Anghel.

Hartă „3D” pentru procedurile de zbor
Până la aterizarea unor aeronave la Braşov, colaborarea cu institutul de la Bucureşti vizează şi pregătirea documentelor de avizare a noului aeroport. Astfel, potrivit sursei citate, discuţiile de marți au vizat şi încheierea unui parteneriat cu INCDA Bucureşti pentru realizarea unei hărţi 3D pe o rază de 45 de kilometri în jurul aeroportului, care ar urma să fie utilizată pentru elaborarea procedurilor de zbor. Tot cu instituţia din capitală se discută şi despre posibilitatea elaborării unei hărţi de zgomot, document necesar obţinerii avizelor de funcţionare ale aeroportului.

Simulatoarele de zbor, testate de preşedintele CJ Braşov
O parte mai neprotocolară a întâlnirii de lucru de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Aerospaţială „Elie Carafoli” a fost testarea echipamentelor de aici. Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a folosit simulatoarele de zbor, a „pilotat” chiar şi un IAR 99 Şoim, ultimul avion militar proiectat şi produs integral de România, la uzina de la Craiova. Acest tip de avion a fost creat pentru antrenarea piloţilor avioanelor de vânătoare, înainte ca aceştia să urce la manşa aeronavelor MIG 21 Lancer.