Amenzile rămase doar pe hârtie trag în jos bugetele localităţilor sărace

Zona de Nord a judeţului Braşov este una dintre zonele mai slab dezvoltate, unde din cauza lipsei locurilor de muncă şi a nivelului de trai scăzut apar şi alte probleme sociale şi chiar infracţionale. Astfel, reprezentanţii Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică (ATOP) Braşov au mers ieri în comuna Caţa, pentru a se întâlni cu autorităţile locale, dar şi cu reprezentanţii Poliţiei şi ai Jandarmeriei pentru a discuta cu privire la problemele de ordine publică şi siguranţă din comună. „Sărăcia este o problemă extraordinară. De aici pot apărea nemulţumiri, iar până la violenţă mai este puţin”, a atenţionat preşedintele ATOP, consilierul judeţean Ambrus Carol.

 

Nici la muncă nu se prea înghesuie
Populaţia comunei este majoritar de etnie romă, din cei 2.463 de locuitori înregistraţi la ultimul recensământ, 80% fiind romi, după cum a susţinut primarul comunei Gheorghe Vocilă. Acesta a precizat că una dintre cele mai mari probleme ale localităţii este neîncasarea amenzilor care se transformă în muncă în folosul comunităţii, care de cele mai multe ori nu este prestată, astfel că sancţiunile rămân într-un final doar pe hârtie. „Se dau amenzile, nu se plătesc, acestea se transformă în ore de muncă în  folosul comunităţii, pe care oamenii nu le fac, iar apoi se uita la noi şi ne arată un semn  inteligent”, a spus primarul. Acesta a precizat că anul trecut din cauza amenzilor, dar şi impozite şi altor taxe locale neplătite au rămas neîncasate 200.000 de lei. „Unii nu îşi plătesc amenzile, alţii impozitele pe casă sau teren. Avem persoane care au ajuns şi la datorii de 8.000 de lei, dar nu avem cum să recuperăm banii, fiindcă vorbim de cazuri sociale, care nu au bani nici de pâine. Totodată, noi nu mai avem nici un control asupra acestor bani, fiindcă ei îşi încasează acestea ajutoare direct de la Poştă sau lunar”, a explicat Gheorghe Vocilă. Totodată, consilierul judeţean Adrian Maxim a avertizat asupra faptului că toate aceste amenzi neplătite aduc repercursiuni asupra bugetului local. „Amenzile se contabilizează ca venituri proprii, iar banii care vin de la Guvern se dau după o formulă, care ia în considerare atât numărul de locuitori, cât şi veniturile proprii. Ţinând cont că amenzile îngroaşă veniturile proprii, se primesc mai puţini bani pentru echilibrarea bugetelor locale, deşi acei bani din amenzi nu ajung niciodată în bugetul localităţii”, a explicat Maxim.

Problema „vreascurilor”
În momentul de faţă, la Primăria Caţa sunt depuse 165 de dosare pentru obţinerea ajutoarelor sociale. Primarul Gheorghe Vocilă a precizat însă că este necesar ca oamenii legii să se concentreze mai mult pe activităţile de prevenţie, iar în cazul legislaţiei silvice, sancţiunile să nu fie atât de aspre în cazul celor care sunt prinşi că au furat din pădure vreascuri. „Merg oamenii săraci şi iau din pădure câteva crengi, pentru că trebuie să aibă ceva ca să se încălzească. Conform legii este ilegal ce fac, însă adună practic lemnele de pe jos care oricum vor putrezi. Din păcate, nimeni nu-i urmăreşte pe adevăraţii hoţi de lemne, care fură cu camioanele”, a subliniat edilul comunei. Potrivit datelor Poliţiei Caţa, anul trecut, au fost înregistrate 19 contravenţii la Legea Silvică, respectiv furturi mărunte de vreascuri.