Ample manifestări la mormântul lui Mihai Viteazul de la Mănăstirea Plăviceni

Pe 9 august, de la ora 10.00, în judeţul Teleorman, pe platoul Mănăstirii Plăviceni, se vor desfăşura ample manifestări de comemorare a tăierii capului lui Mihai Viteazul, organizate cu ocazia împlinirii a 416 ani de la asasinarea acestuia pe Câmpia Turzii, în 1601.
La manifestările de la această mănăstire sunt aşteptaţi mii de pelerini, precum şi zeci de preoţi aparţinând Bisericii Ortodoxe Române, precum şi delegaţi ai Bisericii Ortodoxe Bulgare. Descoperirea osemintelor marelui domnitor la această mănăstire, despre care am relatat atât noi, cât şi agenţiile de presă române şi internaţionale, au modificat total sau parţial istoriografia naţională, domnitorul punând umărul parcă la ducerea pe mai departe a statutului de stat naţional unitar român, aşa cum este descrisă România în Constituţia Naţională.
Mănăstirea Plăviceni este situată aproape de graniţa de Bulgaria şi a fost construită şi ctitorită de soţia marelui voievod, Doamna Stanca având hramul Arhanghelului Mihail. Edificiul a fost ridicat în 1637 şi este un loc plin de istorie care de-a lungul timpului a stat garanţie prin construcţia sa impunătoare la baza istoriografiei întemeierii neamului românesc. Dacă anul trecut, la manifestări au fost peste 1.500 de oameni, precum şi un sobor de 30 de preoţi pe o căldură infernală, anul acesta din experienţa Jandarmeriei în organizarea de astfel de evenimente se estimează că numărul pelerinilor va fi dublu.

O parte dintre oseminte, readuse în Transilvania
Braşovul pleacă la aceste comemorări cu o delegaţie foarte importantă, compusă din reprezentanţi ai unor parohii şi eparhii din judeţ, condusă de preotul miliar Ion Epaminond Boroş, precum şi de stareţul Mănăstirii Sfântul Efrem cel Nou din Cristian, Clement, alături de reprezentanţi ai Casei de Comerţ Balcanice condusă de prof. dr. Liviu Pandele, precum şi delegaţi ai comunei Cristian. Scopul declarat al acestora este de a putea convinge autorităţile bisericeşti, precum şi cele ale mănăstirii, ca împreună cu asociaţiile militare în retragere şi în rezervă - delegaţii conduse de generalul de armată Mircea Chelaru, generalul de brigadă Nicolae Gropan, preşedintele Fedaraţiei Militarilor din România, vicecomandorul Constantin Apostol, preşedintele Federaţiei de Taekwondo şi secretar internaţional al acesteia, precum şi alţi înalţi oficiali ai Statului Major General ai Armatei Române - , să aducă în Transilvania cu ocazia centenarului Marii Uniri a României, în 2018, o parte din aceste oseminte la mănăstirea care se edifică pe raza comunei Cristian.

Pomenirea sfinţilor neamului românesc
La amplele manifestări naţionale de anul viitor, aceste asociaţii civice, fără suport şi sprijin material din partea statului, se pare că vor organiza cele mai mari manifestări dedicate centenarului, la acestea urmând să participe între 30.000 şi 50.000 de pelerini. Cu această ocazie, vor fi aduse şi osemintele primilor Martiri ai neamului românesc, Epictet şi Astion, pomeniţi în sinaxarele Bisericii Ortodoxe Române. De altfel, comuna Cristian şi mănăstirea Sf. Efrem cel Nou, va începe încă de anul acesta seria de manifestări dedicate pomenirii unor sfinţi ai neamului românesc. Astfel, în dimineaţa zilei de duminică 13 august, sub escorta luptătorilor antitero din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Braşov, care vor asigura de altfel şi buna desfăşurare şi siguranţa manifestărilor, vor fi aduse spre închinare osemintele Sfântului Andrei, protectorul României, precum şi ale Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă şi ocrotitorul trupelor de uscat din Armata Română, alături de un fragment al Gorunului lui Horia cu sigiliul Bisericii Ortodoxe Române, având binecuvântarea ÎPS Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealului.

Mister al Serviciilor Secrete şi al celebrului Birou 2 al Armatei Române
Odiseea osemintelor descoperite într-o groapă zidită la Plăviceni este una bogată şi complexă. Din relatările din presa vremii şi din informaţiile de la cel mai înalt nivel al unor membrii aparţinând celui mai elitist birou al contrainformaţiilor militare, celebrul Birou 2 al Statului Major al Armatei Române, reiese că reprezentanţi ai serviciilor militare secrete au primit de-a lungul timpurilor diverse misiuni speciale privind protecţia acestor artefacte nepreţuite pentru istoriografia României şi a naţiunii Române. Un film documentar care circulă pe internet povesteşte odiseea parcursă de capul Voievodului în Primul şi cel de-al Doilea Război Mondial. Neştiute sunt şi traseele din zilele noastre, protejate se pare de un grup de înalţi şi „păzitori” ai acestor artefacte. De-a lungul timpului, de altfel, multe dintre simbolurile noastre naţionale au încercat să fie distruse, începând de la cetăţile dacice, citadelele romane sau chiar şi biserici şi mănăstiri. Nu este de mirare miza ca şi aceste oseminte să dispară şi să nu mai fie găsite.

Expertiză ADN pentru autentificarea osemintelor
Din anul 1701, de când osemintele lui Mihai Viteazu au dispărut de la Biserica Mitropolitană de la Alba Iulia (Bălgrad) şi până în 2010, când au fost descoperite la Plăviceni, nu a mai existat practic nici un indiciu despre acestea. În 2010, călugării de la Mănăstirea Plăviceni au făcut o descoperire de excepţie, respectiv un schelet care se potrivea în ceea ce priveşte dimensiunile cu cel al marelui domnitor. Argumentele iniţiale care susţineau teoria potrivit căreia osemintele ar fi aparţinut lui Mihai Viteazul erau legate de faptul că Mănăstirea Plăviceni a fost ridicată de Doamna Stanca, că hramul este al Arhanghelului Mihail, dar şi faptul că din schelet lipsea capul, dar şi membrele superioare fără claviculă şi coaste, ceea ce corespundea modului cum a fost mutilat Voievodul în 1601, după cum a precizat părintele Teoctist Moldovanu, stareţul mănăstirii. Preotul a fost hotărât să facă un test ADN şi măsurători antopometrice ale oaselor descoperite folosind material ADN de la mama lui Mihai Viteazu, Teodora Cantacuzino, înmormântată la Mănăstirea Cozia. Acum, supoziţia călugărilor de la acea vreme s-a adeverit, după ce a fost definitivat raportul medico-legal care atestă faptul că osemintele corespund ca mărime celor ale domnitorului, iar din cadavru lipseşte capul (care se află acum la Mănăstirea Dealul), dar şi celelalte elemente lipsă ale corpului.