Aro Palace a stabilit preţul minim pentru vânzarea Cetăţii Braşovului – 3,3 milioane de euro

Acţionarii companiei Aro Palace au decis săptămâna trecută preţul minim cu care va fi vândută Cetatea Braşovului în cazul în care procesul în ceea ce priveşte proprietatea acesteia va fi câştigat de compania hotelieră. Potrivit deciziei acţionarilor, preţul cu care va fi vândută Cetăţuia este de minim 3,3 milioane de euro la care se adaugă TVA.
Cetatea Braşovului se află în litigiu, după ce Primăria Braşov a solicitat ca acest bun să îi fie cedat gratuit. Aro Palace a încercat şi în urmă cu doi ani să vândă imobilul, solicitând sume de peste cinci milioane de euro. Într-un final, după mai multe evaluări, preţul solicitat a scăzut la 3,5 milioane de euro.
„Noi am comunicat Primăriei Braşov suma pe care o dorim pe acest obiectiv. Între timp, ei ne-au dat în judecată după ce au revendicat Cetatea. Dar eu nu pot să cedez cetatea, ea este prinsă în capitalul social al companiei, iar dacă o cedez voi fi dat în judecată de acţionari”, a explicat Mihai Fercală, preşedintele executive al SIF Transilvania, acţionarul majoritar al companiei Aro Palace. „Noi am avut un restaurant acolo care nu a fost niciodată rentabil”, a mai spus sursa citată.
Între timp, procesul dintre Primăria Braşov şi Aro Palace SA continuă, următorul termen fiind pe 27 mai.
În ceea ce priveşte posibilitatea de a vinde cetatea Braşovului în plin litigiu, Fercală spune că „probabil că acest litigiu nu va dura la nesfârşit, iar cum adunările acţionarilor se fac rar, ne-am gândit să luăm o decizie acum cu privire la acest obiectiv pe care Primăria Braşov nu are cum să îl câştige în instanţă – ei au mai încercat de două ori acest lucru şi nu au reuşit”.

Ansamblul Cetatea Braşovului, obiectiv aflat pe Lista Monumentelor Istorice la edificii de importanţă naţională, este alcătuit din trei elemente – Cetăţuia (realizată între secolele XVI-XVIII), incinta bastionară (secolele XVIII) şi sediul de garnizoană (secolele XVI-XVIII).
Iniţial, pe dealul Schlossberg, cel pe care azi se află construcţia, s-a ridicat, în anul 1524, un turn de veghe, din piatră şi cărămidă, în formă de potcoavă. Acesta avea trei niveluri, dotate cu ambrazuri la nivelurile inferioare şi guri de păcură la nivelul superior. Nucleul a fost completat în perioada următoare cu un bastion ce avea patru turnuri din lemn. Aceste fortificaţii au fost distruse în anul 1529, în timpul asedierii Braşovului de către voievodul Moldovei, Petru Rareş. După extinderea influenţei regelui Ungariei, Ferdinand I, în Transilvania (1551), a fost instaurat un regim militar în teritoriul controlat de trupele imperiale conduse de Giovanni Battista Castaldo. Contele de Arco, subalternul său, a ordonat extinderea fortăreţei. Turnul central a fost fortificat cu trei turnuri de artilerie mici, iar din 1611 a apărut un şanţ cu apă şi un val de pământ. În 1618, un incendiu a distrus unul dintre turnuri. Apoi nucleul fortificat a fost extins printr-o incintă exterioară, apărată de câte un bastion pe fiecare dintre colţuri. Monumentul a fost complet reconstruit în anul 1625 de către autorităţile Principatului Transilvaniei.
În Cetăţuie s-a instalat în 1699 o garnizoană habsburgică, în perioada următoare fiind întreprinse lucrări de defrişare a viilor din jur. Câteva modificări au intervenit şi în perioada răscoalei curuţilor din 1704. Actuala configuraţie a fost definitivată pe parcursul lucrărilor de refacere ordonate de împăratul habsburg Iosif al II-lea, în anul 1773, când s-a ridicat turnul hexagonal alipit potcoavei centrale, precum şi clădirea cu două etaje de pe latura estică a nucleului cetăţii. Din secolul XVIII până în anul 1954 a funcţionat în cetate un penitenciar militar. Ulterior, între anii 1954-1975 ansamblul a fost transformat în depozit al structurii teritoriale a Arhivelor Statului. În anul 1981, după finalizarea unui proces de restaurare, obiectivul a devenit restaurant cu specific medieval.