Aroganţa lui Niţă, „vindecată” prin închisoare

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a publicat motivarea în cazul condamnării la patru ani de închisoare cu executare, în primă instanţă, a fostului ministru al Energiei, Constantin Niţă, acuzat de trafic de influenţă.  Magistraţii arată că Niţă a demonstrat un „dispreţ profund pentru justiţie” şi a avut, pe tot parcursul cercetării, o atitudine de negare, minţind cu privire la fapte.
„Săvârşirea unor fapte de corupţie de către inculpat exact într-o perioadă în care combaterea acestora reprezintă unul din obiectivele principale ale autorităţilor statului român demonstrează dispreţul profund al inculpatului pentru valorile apărate de legea penală, justificând tratamentul sancţionator din prezenta cauză, inclusiv aplicarea pedepselor complementare şi accesorii. Nivelul ridicat de instruire al inculpatului Niţă Constantin, funcţiile ocupate de acesta în cadrul formaţiunii politice din care făcea parte, cât şi cele din cadrul instituţiilor statului nu au reprezentat pentru acesta o barieră în calea încălcării legii penale şi, de aceea, se justifică aplicarea pedepselor complementare şi accesorii”, se arată în motivarea deciziei dispusă în 26 mai de către judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).
Totodată, instanţa a mai reţinut faptul că, deşi fostul ministru Constantin Niţă nu a avut antecendente penale, acesta a demonstrat o atitudine prin care a refuzat să-şi asume responsabilitatea pentru faptele săvârşite. „Acesta (Constantin Niţă, n.r.) nu este cunoscut cu antecedente penale, are un grad ridicat de educaţie, o stabilitate familială, însă, atât în cursul urmăririi penale, cât şi al cercetării judecătoreşti a avut o atitudine de negare a faptelor săvârşite, susţinând o stare de fapt nereală, încercând să-şi limiteze activitatea doar la simpla prezentare şi punere în legătură a două persoane, refuzând să-şi asume răspunderea pentru activitatea infracţională, dovedită prin probele administrate. (...) Conduita pe care acesta a înţeles să o adopte pe parcursul procesului penal, instanţa apreciază că se justifică aplicarea unui tratament sancţionator mai sever, cu executarea pedepsei în regim privativ de libertate, considerând că numai astfel se poate ajunge la schimbarea atitudinii inculpatului faţă de valorile legii penale pe care le-a nesocotit prin fapta comisă, se poate asigura, în viitor, reinserţia socială a acestuia, precum şi o reacţie promptă a opiniei publice adecvată gradului de pericol pe care-l reprezintă săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, consolidând percepţia cetăţenilor că organele judiciare sunt în măsură să realizeze un act de justiţie, dând o ripostă fermă celor care au considerat că pot fi mai presus de lege, dispreţuind-o şi încălcând-o”, se mai precizează în motivare.
Fostul preşedinte al PSD Braşov, Constantin Niţă, a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă în iunie 2016, fiind condamnat, în primă instanţă, de ÎCCJ, în mai 2017, la 4 ani de închisoare cu executare.
Potrivit DNA, Constantin Niţă ar fi intermediat, în 2013, o întâlnire între Tiberiu Urdăreanu, patron UTI, şi fostul primar din Iaşi, Gheorghe Nichita, în schimbul unui comision de 5% din valoarea contractului pe care l-ar fi intermediat între cei doi.
Comisionul de 5% din valoarea contractului însemna aproximativ 3,4 milioane de lei, potrivit Mediafax, bani pe care Niţă i-ar fi solicitat atât cash cât şi printr-un contract de consultanţă fictiv, încheiat de omul de afaceri cu o persoană apropiată lui Constantin Nită, susţin procurorii. În luna iulie a anului 2013, Constantin Niţă ar fi primit 30.000 de euro de la omul de afaceri, la un restaurant cu specific libanez, dintr-un hotel din Bucureşti. De asemenea, prin intermediul contractului fictiv, „reprezentanţii omului de afaceri au remis firmei indicate de Niţă Constantin suma totală de 303.118 lei, în tranşe lunare, în perioada mai 2013-iunie 2014”, explică DNA.
Acum, în motivarea Înaltei Curţi, se arată că, în legătură cu suma de 30.000 de euro care ar fi fost primită de Constantin Niţă direct de la omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu, instanţa a apreciat, pe baza coroborării probelor administrate, că faptul s-a consumat, deşi inculpatul nu a recunoscut. „Practic, lipsa unei probe directe cu privire la această faptă nu este de natură să excludă existenţa ei, explicându-se prin aceea că infracţiunile de corupţie săvârşite de persoane cu funcţii importante în stat (în speţă inculpatul era deputat, dar şi ministru al Energiei) nu sunt, de regulă, comise în prezenţa mai multor persoane, ci în condiţii de maximă clandestinitate, fapt ce exclude de plano existenţa unor probe relevante, incriminatoare pentru autorul infracţiunii de corupţie”, se indică în motivare.