Au scos istoria Braşovului la lumina... mediului virtual

15 cercetători, doctoranzi şi cadre didactice ale Universităţii Transilvania au pus în mediul virtual monumente şi obiecte istorice din Braşov, pentru a putea fi vizitate şi apreciate la adevărata lor valoare, în cadrul proiectului e-Heritage, derulat împreună cu parteneri din Italia şi Slovenia. Proiectul s-a concretizat şi prin realizarea unor produse pentru promovare în care noua tehnologie joacă rolul esenţial.

Carte digitalizată care îţi arată şi desenele în 3D
În muzee nu sunt expuse toate comorile instituţiilor, o parte fiind în depozite. Prin proiectul studenţilor şi cercetătorilor de la Universitatea Transilvania pot fi studiate cărţi despre care doar citeşti. Un exemplu este Constitutio Criminalis Theresiana (cunoscută şi ca Nemesis Theresiana sau numai Theresiana), un cod penal elaborat în Austria în timpul domniei Mariei Terezia, arhiducesă a Austriei, regină a Boemiei, regină a Ungariei.

Cartea datează din anul 1768, se află în prezent în depozitul Muzeului Judeţean de Istorie Braşov şi nu este accesibilă publicului, în format fizic. În cadrul proiectului eHeritage, cercetătorii universităţii au reuşit să o reproducă în mediul virtual, astfel că acum, Codul Penal, vechi de peste 200 de ani poate fi răsfoit de orice vizitator. Este un tratat ca prezenta metode de reducere a torturilor folosite la acea vreme. „Utilizatorul poate să exploreze în acelaşi mod natural cum ar explora o carte existentă, poate obţine informaţii, inclusiv traduceri pe care nu le poate înţelege în mod normal şi de asemenea, poate vizualiza o reconstrucţie tridimensională a instalaţiilor şi elementelor din acea carte, pentru a înţelege mai bine ce este prezentat”, a explicat Florin Gârbacea  (foto), membru în echipa proiectului e-Heritage.

Zeci de mii de fotografii pentru o imagine 3D cu monumente
Tot cu e-Heritage puteţi vedea 3D biserici sau cetăţi fortificate care acum nu pot fi vizitate. Asta cu ajutorul standului holografic şi a unei aplicaţii.

„Ideea ar fi să expunem un astfel de stand într-un loc cum este Castelul Bran, astfel încât turiştii care vin şi care nu ştiu de celelalte obiective din zonă să poată să le observe şi eventuală să le viziteze. Avem spre exemplu Biserica Măieruş, care nu este din păcate disponibilă pentru a fi vizitată de către public”, a detaliat Mihai Duguleană  (foto), şef lucrări Universitatea Transilvania, Facultatea de Inginerie Mecanică.

Pentru a ajunge la o astfel de reprezentare, cercetătorii au fotografiat din toate unghiurile monumentele, inclusiv cu drona, şi le-au introdus în mai multe calculatoare performante. De exemplu, pentru Cetatea Prejmer, 5 persoane au făcut zeci de mii de poze, din care au fost folosite 10.000. Acestea au fost procesate, timp de o săptămână, de trei calculatoare, iar rezultatul este o imagine 3D, ca o machetă.
„Este o iluzie care se creează prin reflexia de către acest televizor pe suprafaţa sticlei, care este o sticlă semireflexivă, adică pe o singură faţă, dacă ar fi fost reflexivă pe ambele feţe, s-ar fi văzut dublu, greşit. Ceea ce sparge reflecţia este suprafaţa albă din interior şi avem impresia că este în interior modelul, dar modelul se reflectă aici”, a explicat Mihai Duguleană.

 
Arcul pe care îl ţii în mână şi tragi în mediul virtual
Cel mai interactiv dintre produsele prezentate este arcul haptic, o armă de aruncat săgeţi care poate fi controlată fizic, dar senzaţia este transpusă virtual.

Cu ajutorul tehnologiei unui arc, a unor ochelari de realitate virtuală dar şi a dispozitivelor haptice care sunt capabile să recreeze simţul atingerii prin aplicarea forţelor, vibraţiilor sau mişcărilor, utilizatorii îşi pot exersa capacitatea de a trage la ţintă cu arcul, fără a exista riscul unei arme reale. „Totul a pornit de la ideea să încerci diferite tipuri de arcuri vechi, care nu mai sunt disponibile şi am măsurat forţa anumitor arcuri pe care le-am găsit şi am implementat-o la acest arc, pentru ca utilizatorii să poată testa diferite modele de arcuri, în realitatea virtuală. În fundal, aici, este Castelul Bran”, a spus Daniel Voinea (foto), student doctorand Universitatea Transilvania Braşov.

Un arc cu multă priză la public, oriunde a fost prezentat, atât la Noaptea Cercetătorilor, cât şi la Bruxelles sau China. „În momentul în care ţi-ai pus o cască de realitate virtuală şi ţii în mână un obiect, iar tu vezi rezultatul în realitate virtuală, este foarte incitant şi a captivat atenţia tuturor celor care l-au testat. Unii nici nu mai vroiau să plece”, a mai spus Daniel Voinea.  
Toate acestea au fost prezentate în cadrul conferinţei VRTCH ’18, din cadrul proiectului e-Heritage, conferinţa derulându-se la Aula Universităţii. Proiectul e-Heritage a început în 1 noiembrie 2015 şi se va încheia în octombrie 2018. Valoarea totală a proiectului este 975.000 de euro, din care suma de 420.000 de euro a revenit Universităţii Transilvania din Braşov. Restul sumei a fost alocată partenerilor din Italia şi Slovenia.