Autodenunţ

Domnule procuror general Augustin Lazăr. Având în vedere decizia extinderii cercetărilor în dosarul Revoluţiei, vă rog să aveţi în vedere acest autodenunţ. Subsemnatul Andronic Octavian, la momentul evenimentelor din decembrie 1989 angajat al Comitetului Municipal al PCR în funcţia de redactor la organul „Informaţia Bucureştiului” declar următoarele: În dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989, după ce în timpul nopţii primisem sarcina de a  urmări evenimentele din Piaţa Universităţii unde se produseseră grave acţiuni antistatale şi antipartinice, mi-am prezentat demisia din calitatea de membru de partid şi din funcţia pe care o deţineam, redactorului şef şi secretarului cu probleme de propagandă de la Comitetul municipal de partid. La orele prânzului, când secretarul general al Partidului a fost nevoit să se îmbarce în elicopterul care aterizase de urgenţă pe acoperişul CC, împreună cu câţiva colegi, nesocotind disciplina redacţională, am decis  că trebuie să facem un alt ziar, unul ca să spună „adevărul”. Cuprins de un condamnabil şi inexplicabil elan, am comis gestul infam de a arunca pe fereastră, în stradă, portretul tovarăşului secretar general, lucru aplaudat de mulţimea confuză adunată în strada Brezoianu. Apoi am decis că numele noului ziar trebuia să fie „LIBERTATEA” şi i-am rugat pe colegii care fuseseră martori la evenimente să se apuce de scris, fără a avea nici un fel de aprobare în acest sens de la organele competente şi sfidând orice reguli. Făcând uz de bunurile statului, am tipărit un ziar cu conţinut duşmănos, care preamărea faptele penale  ale unei grupări contrarevoluţionare ce intenţiona să pună mâna pe putere, nesocotind voinţa şi sentimentele unui întreg popor, ferm ataşat idealurilor nobile exprimate de politica înţeleaptă a partidului. Ziarul ilegal a fost distribuit în întreaga Capitală, fără ca cei care ar fi avut datoria să împiedice  asemenea manifestări să intervină în vreun fel. Mai mult, eu personal am avut îndrăzneala şi tupeul de a merge la sediul Televiziunii Române solicitând să anunţ în direct faptul că gruparea duşmănoasă constituită la redacţia „Universului” avea să difuzeze „primul ziar liber al revoluţiei Române” - cum, cu neruşinare am îndrăznit să-l numim. Menţionez că acest lucru se întâmpla în timp ce redacţii a căror maturitate şi obiectivitate nu puteau fi puse la îndoială cereau comuniştilor „să pună mâna pe arme” şi să apere cuceririle revoluţiei socialiste.
Pentru aceste fapte cărora li se adaugă folosirea bunurilor întregului popor - hârtie, tipografie, mijloace de transport - precum şi pentru nesocotirea  legilor în vigoare ale statului de drept, pentru constituirea unui grup infracţional care s-a dedat în mod odios propagandei duşmănoase la adresa orânduirii socialiste, vă rog să aveţi în vedere anchetarea şi pedepsirea mea în conformitate cu prevedererile noului cod penal care recomandă aplicarea unor pedepse mai uşoare în cazul recunoaşterii infracţiunilor comise.