Automatul „Schiuri şi Bagaje de mână” în centrul Braşovului

Silviu Lungu, licenţiat în Bioinginerie medicală şi Drept la Iaşi, cu experienţă de peste cinci ani în multinaţionale, a pus pe picioare în 2015 o afacere prin care oferă servicii de depozitare a bagajelor de mână în sistem self service, care i-a adus venituri de 40.000 de euro anul trecut.
„Totul a pornit de la o vizită de-a mea în Rotterdam, unde am stat la un hostel cu şase paturi în cameră, iar pentru că aceeaşi cameră la hosteluri o împarţi cu necunoscuţi, la recepţie era un sistem self service cu spaţii de depozitare a bagajelor. M-am gândit că în România nu există o astfel de facilitate, dar că ar putea fi implementată”, povesteşte Silviu Lungu, fondatorul brandului ROmobility.
Astfel, a investit 100.000 de euro, din fon-duri proprii, în două spaţii cu seifuri automate pentru depozitarea bagajelor, unul în Centrul Vechi al Capitalei, iar celălalt în Gara de Nord. Investiţia într-o locaţie a cu-prins echipamentele, salariile şi transportul. Tâ-nărul spune că în prima zi în care au instalat seifurile în cea de-a doua locaţie, reacţia clien-ţilor a fost: „Uite lockere ca afară!” şi încă din prima zi a avut clienţi. Deşi, an-tre-prenorul spune că era reticent în ceea ce pri-veşte cererea, fiind un concept nou pe piaţa locală.
Anul acesta, a mai deschis încă două spaţii de depozitare, lângă Aeroportul Henri Coan-dă din Otopeni şi în Centrul Vechi din Bra-şov, după o investiţie de 100.000 de euro şi aşteaptă dublarea cifrei de afaceri în doi ani.
„În luna aprilie am deschis o locaţie lângă aero-portul Otopeni, iar în luna mai am des-chis în Braşov. Am ales Aeroportul Henri Coandă pentru că în 2018 a avut foarte mulţi pa-sa-geri, peste 13 milioane, iar clienţii din această locaţie pot proveni şi din zona de nord a Bucureştiului. Depindem de turişti, prac-tic urmărim potenţialul turistic şi nu ne-glijăm niciun oraş”, mai spune Silviu Lungu, fondatorul Transmedika Projects, com-pania care operează brandul ROmobility.
Braşovul este primul oraş spre care s-a orientat compania, datorită numărului ridicat de turişti, fiind al doilea cel mai vizitat oraş din ţară. În următorii doi ani, antreprenorul îşi propune să se extindă în oraşele Cluj şi Sibiu, dar ia în calcul şi Timişoara şi Iaşi. „Până la finalul anului viitor am vrea să fim în Cluj şi în Sibiu. Având în vedere că Timi-şoara va fi capitală europeană a culturii în 2021, am putea face o rocadă între ea şi Sibiu”.
De asemenea, antreprenorul analizează şi pieţele externe, precum Republica Moldova şi Bulgaria.
În Braşov, pe lângă cele 24 de seifuri, firma are încă 8 seifuri pentru schiuri, dar pot fi depozitate şi alte obiecte înalte, cum ar fi chitare. Preţurile variază în funcţie de locaţie, dimen-siunea bagajului şi nu-mărul de ore pentru care este depozitat bagajul.
Spaţiile sunt dotate cu USB şi prize pentru încărcarea telefoanelor mobile sau a laptopurilor, preţul acestor facilităţi fiind inclus în cel al depozitării.
Clientul îşi alege seiful în funcţie de dimensiunea de care are nevoie pentru a-şi depozita bagajul. Acestea sunt semideschise, astfel încât să persoana care doreşte să îl folosească să poată vedea dacă se potriveşte. După ce alege, plăteşte la consolă, seiful se închide, iar programul eliberează un bilet cu un cod de bare, pe care îl scanează când se întoarce după bagaj pentru a se deschide seiful.
Pe lângă depozitarea bagajelor, clienţii folosesc seifurile şi în alt fel, de exemplu pentru a-şi lăsa lucruri între ei. Lasă chei în seif, trimit poză pe WhatsApp cu codul de bare persoanei care trebuie să le ridice, iar aceasta, când poate să vină după ele, scanează codul şi le ia.
„Clienţii diferă, dar nu mult. În Gara de Nord clienţii sunt persoanele care tranzitează, nu doar către Bucureşti, ci şi invers. Însă în Braşov şi Centrul Vechi, clienţii sunt cei care se cazează în apartamente în regim hotelier, dintr-un motiv simplu. La apartamentele în regim hotelier nu există loc de depozitare, iar până când turistul are avion, tren sau autobuz, nu are loc în care să lase bagajul şi apelează la noi. Iar proprietarii de apartamente au fost încântaţi să colaboreze cu noi, pentru că le-am rezolvat o mare problema, astfel încât acum ei ne promovează în rândul clienţilor”, explică Silviu Lungu.
El a lăsat în 2011 viaţa de corporatist în spate şi a mizat pe propriul business, care la scurt timp s-a dovedit a fi un „eşec”, însă nu s-a dat bătut. Antreprenorul spune că a vrut să facă pe cont propriu ce a învăţat, dar şi în stil propriu. Companiile pentru care a lucrat sunt Boehringer Ingelheim, o companie farmaceutică din Germania, GE Healthcare, o filială a conglomeratului american General Electric şi un furnizor important de soluţii şi servicii medicale şi Peakmedical International A.G., companie specializată în comercializarea de produse şi servicii în sectorul medical, în fiecare având funcţii de conducere.