Autostrada Braşov-Bucureşti: obiectiv naţional de importanţă strategică?

Premierul Mihai Tudose a anunţat, sâmbătă, la Mamaia, unde s-a desfăşurat şedinţa Comitetului Executiv Naţional al PSD de la Năvodari, că proiectul autostrăzii Bucureşti-Braşov ar putea fi declarat „de importanţă strategică”. Anunţul şefului Guvernului vine după ce liderul social-democraţilor, Liviu Dragnea, a afirmat că i-a solicitat o listă a „obiectivelor strategice de importanţă naţională. Preşedintele PSD a amintit că există un proiect mai vechi al autostrăzii, care are inclusiv avizele de mediu şi care prevede autostradă doar între Comarnic şi Braşov, nu şi între Ploieşti şi Comarnic.
„Am discutat cu premierul şi ministrul Transporturilor despre autostrada de pe Valea Prahovei, pe lângă celelalte autostrăzi. Există un proiect mai vechi, care are şi avizele de mediu, este vorba de Bucureşti - Ploieşti-Braşov. Autostrada Comarnic -Braşov nu implică şi autostradă între Ploieşti şi Comarnic. Premierul a stabilit cu ministrul Transporturilor ca săptămâna următoare să ne prezinte dacă asta poate să fie o opţiune mult mai bună şi mult mai rapidă, în aşa fel încât să avem o autostradă Bucureşti până la Braşov, nu întreruptă între Ploieşti şi Comarnic”, a afirmat Liviu Dragnea, citat de Agerpres.
De cealaltă parte, Mihai Tudose a spus că „ne gândim serios dacă acest proiect (autostrada Bucureşti-Braşov - n.r.) poate fi declarat proiect naţional de importanţă strategică. Banii sunt prevăzuţi în bugetul Ministerului Transporturilor. Sunt deja bucăţi desenate, deci putem începe efectiv construcţia pe acest tronson”. Pe lângă artera amintită, pe lista posibilelor „obiective strategice naţionale” mai figurează Tarom şi Aeroportul Bucureşti.

Care este fi miza „obiectivelor naţionale strategice”
Liviu Dragnea a explicat şi de ce este nevoie de această listă a obiectivelor naţionale: „Vrem să avem un dialog politic normal în România şi cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu celelalte partide pe un pachet de obiective de importanţă naţională. Este vital pentru România. Este vorba poate şi de simplificarea unor proceduri pentru că poate reuşim în această ţară să nu mai venim cu o idee, o dorinţă a unei întregi naţiuni, să facem un obiectiv mare şi toată naţiunea se uită stupefiată un an, doi, trei, patru, cinci ani cum din cauza câtorva firme care se ceartă prin instanţă, România rămâne stagnată în dezvoltare. Atunci trebuie să facem această listă de obiective strategice de importanţă naţională pe care să le prezentăm şi pentru care să începem să finanţăm prin diverse moduri, prin parteneriat public-privat, prin bani de la bugetul de stat, prin Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii. Este o foame de dezvoltare în România şi, culmea, avem şi un potenţial foarte mare, pe care chiar trebuie să îl folosim, cu toate supărările pe care le vom genera în mod sigur”.

Multe planuri pentru această arteră, dar nici unul finalizat
Primul plan privind realizarea tronsonului de autostradă între Comarnic şi Braşov a fost anunţat în perioada când premier era Adrian Năstase, când a avut loc prima tentativă de construire, cu ajutorul investitorilor privaţi. Atunci a fost semnat un contract cu francezii de la Vinci pentru segmentul Comarnic-Predeal, cu o lungime de 36 de kilometri. Compania ar fi urmat să finanţeze 100% construirea acestui tronson, a cărei valoare a fost estimată la 1,5 miliarde euro, urmând ca investiţia să fie recuperată din aplicarea unor taxe de acces. Afacerea a căzut după ce compania franceză nu a reuşit să convingă nici o instituţie bancară să crediteze proiectul. În anul 2010 s-a încercat concesionarea autostrăzii Comarnic-Braşov, iar pe lista ofertanţilor a fost şi asocierea Vinci (Franţa) – Aktor (Grecia), însă, după aproximativ trei luni de discuţii cu Guvernul României, consorţiul renunţă la concesiune, motivul nefiind cunoscut nici acum.
A treia tentativă de realizare a autostrăzii a avut loc în anul 2014, când, Vinci şi Aktor au atras alături compania Strabag. Primele lucrări, pentru care ministrul de atunci al Transporturilor a spus că ar putea fi atrase chiar şi fonduri europene, erau programate în toamna anului 2014. La începutul lui 2015, Ministerul Transporturile a ezitat să ia o decizie în privinţa concesiunii, amânând verdictul în aprilie. În aprilie 2015, Ioan Rus a declarat că totul va începe în acel an, dar nu s-a pronunţat încă asupra unei decizii privind concesiunea şi, într-un final, proiectul a fost abandonat.
În luna iulie a anului 2015 a fost lansată licitaţia pentru două segmente ale autostrăzii Comarnic Braşov, primul de aproximativ 4 km - lângă Comarnic - cu o valoare estimată de 166.855.909 lei (fără TVA), iar al doilea  de aproximativ 6 km, între Predeal şi Cristian, cu o valoare estimată de 149.837.204 lei (fără TVA). Ofertele au fost deschise în luna octombrie a aceluiaşi an, iar contractul pentru sectorul Cristian-Predeal, în valoare de 118 milioane lei, a fost atribuit, în luna iunie a acestui an, asocierii Alpenside - Specialist Consulting, dar lucrările nu au început.