Avem o zonă istorică, dar ce facem cu ea?

Desfăşurat în perioada 25 august – 1 septembrie, la Braşov, Festivalul de „Reflexie Urbană” a reunit experţi internaţionali din Italia, Olanda, Polonia, România sau SUA, dar şi studenţi din domeniul urbanismului sau geografiei. Participanţii la eveniment s-au împărţit în trei echipe şi au mers pe teren, unde au evaluat trei zone, respectiv Dealul Straja (unde este Cetăţuia Braşovului), Cartierul Şchei şi Centrul istoric, şi au propus câteva soluţii pentru dezvoltarea acestora.
Vineri au fost prezentate şi rezultatele. Principala concluzie experţilor a fost că nici una dintre cele trei zone care au făcut obiectul analizei nu este suficient de bine valorificată şi promovată. De asemenea, ei au constatat că în unele zone sunt probleme cu accesul, iar pentru rezolvarea lor s-au propus chiar şi soluţii radicale.

Hub digital pentru Şchei
Cartierul Şchei este deosebit în ansamblul Braşovului, consideră echipa care s-a ocupat de această zonă. „Principalele probleme pe care le-am observat sunt legate de valorizarea slabă a patrimoniului cartierului, pentru că zona reprezintă o arie de identitate pentru populaţia românească din Braşov. Apoi, observăm lipsa implicării comunităţii, dar şi o slabă asigurare a serviciilor publice pentru rezidenţi”, a declarat geograful Mirela Paraschiv, care a făcut parte din echipa ce s-a ocupat de zona Şchei.
O primă măsură propusă ar fi includerea cartierului Şchei printre atracţiile turistice principale ale Braşovului, prin valorificarea patrimoniului construit, dar şi prin crearea de acţiuni la nivelul comunităţii locale, care să promoveze cultura oraşului. De asemenea, în viziunea specialiştilor, este nevoie de acţiuni prin care să se rezolve problema traficului urban care asigură accesul în  cartier. „Străzile sunt foarte înguste şi, de multe ori, aglomerate cu maşini. Subsolul din Piaţa Unirii ar putea fi utilizat pentru amenajarea unor locuri de parcare”, a explicat Mirela Paraschiv.
În ceea ce priveşte noile proiecte imobiliare din Şchei, aceasta a precizat că ar fi nevoie de noi reguli de construire, astfel încât să se obţină mai mult spaţiu de utilizare publică şi să se rezolve problema parcărilor rezidenţiale. Noile imobile ar putea fi construite astfel încât să fie incluse şi parcările rezidenţiale, iar municipalitatea să ofere mai mult spaţiu de locuire.
„Noi am propune crearea, în Piaţa Unirii, a unui hub digital cu multiple funcţiuni. Aici, rezidenţii s-ar putea întâlni, pentru a pregăti proiecte comune, iar turiştii ar putea interacţiona cu membrii comunităţii.  Acest hub digital ar oferi informaţii turiştilor, iar rezidenţii ar avea un spaţiu în care să se pregătească proiecte pentru dezvoltarea zonei. Pentru spaţiul de deasupra pieţei (Piaţa Unirii – n.r.) ar putea fi realizat un centru de informare şi de promovare a cartierului, care să utilizeze tehnologia digitală”, a continuat Paraschiv. 

„Nu văd nimic, în afară de restaurante”
În ceea ce priveşte Centrul istoric, echipa care s-a ocupat de această zonă a constatat că principala problemă este pe strada Republicii. „Această arteră ne permite să observăm cel mai repede că este o problemă. Este extrem de aglomerată. Eu, când merg pe această stradă, am impresia că doar trec pe acolo. Nu văd nimic, în afară de restaurante”, a declarat reprezentanta echipei care s-a ocupat de această zonă,  Monica Pătrăşcoiu.
O altă problemă amintită de ea este că „zona pare extrem de impermeabilă. Vezi fronturi stradale, treci pe lângă ele, nu prea vezi pe unde ai putea să intri. Poate ai vrea să vezi ce este înăuntru, poate ţi se pare că este interesant, tocmai pentru că este compact frontul. Un punct tare ar fi că avem foarte multe spaţii verzi în jurul centrului istoric. În spatele zidurilor nu vedem că este un deal”. Ca soluţii de revitalizare a zonei, ea propus să fie deschise spaţiile private către public: „Am mers pe strada Republicii, am văzut nişte curţi interioare extrem de interesante. Poate s-ar putea deschide către public. De asemenea, ar putea fi organizate concursuri, care să îi îndemne pe oameni să păstreze mai bine aceste curţi, să le renoveze, să le aranjeze”. Nu în ultimul rând, ea a amintit şi de problema traficului rutier şi a precizat că în zonă ar fi utilă introducerea autobuzelor electrice, care ar rezolva şi problema transportului în comun, dar ar fi şi mult mai prietenoase cu mediul.
 
Intervenţii „hard” în zona Cetăţuii
Pentru zona Cetăţuii, specialiştii au recomandat intervenţii „hard”, care să asigure legătura acestui obiectiv cu oraşul istoric. „Axa de transport reprezintă o barieră foarte mare care ar trebui soluţionată”. Totodată, reprezentanta echipei, Amelia Mariş, geograf care acum lucrează în Italia, a declarat că există în oraş o nevoie foarte mare de spaţii în care administraţia locală şi locuitorii să se poată întâlni, pentru a realiza un „co-design” al activităţilor care se întâmplă în oraş. „Un alt punct slab al ariei în care am lucrat este lipsa de cunoaştere din partea localnicilor şi a turiştilor în sine. Este un monument foarte important care poate fi valorificat, dar nu este bine cunoscut. Prin conceptul propus de noi, vrem să punem cetăţuia ca şi scenă a  oraşului. Propunem un altfel de turism, cu ajutorul realităţii virtuale. De asemenea, ideal ar fi ca acest spaţiu să nu rămână numai unul cu valoare istorică, ci unul în care comunitatea se poate dezvolta”.
După ce a ascultat aceste prezentări, primarul Braşovului, George Scripcaru, a declarat că „pentru noi, a fost un lucru benefic să vedem cum percep alţii oraşul. Vrem să preluăm cât mai mult din aceste soluţii”.