Blestemul şi cheful de la Frăsinei

Azi, 11 aprilie, este pomenit şi Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, făcător de minuni. Acesta a venit pe lume la Bucureşti, în 1787 şi a primit la botez numele Constantin. La 20 de ani, şi-a îndreptat paşii către Mânăstirea Cernica unde, după ce a fost tuns în călugărie, a primit numele Calinic. A devenit apoi episcop al Râmnicului. A vieţuit la Cernica vreme de 43 de ani, în post şi rugăciune. S-a stins pe 11 aprilie, în 1868 şi a fost îngropat în Biserica Sfântul Gheorghe de la Cernica, ctitoria sa. Se spune despre el că ar fi fost mereu senin la chip, milos şi darnic. De-a lungul vieţii, a tămăduit mulţi bolnavi şi a săvârşit minuni şi dincolo de moarte. Acum mai bine de două secole, el a aruncat un blestem asupra pământului pe care se află lăcaşul de cult Mănăstirea Frăsinei, care şi acum e singurul lăcas de cult ortodox din România unde femeile nu au voie să intre şi să se roage. Sfântul ar fi luat această hotărâre în anul 1867 din cauza faptului că, în timpul unei vizite inopinate la mânăstire, i-ar fi găsit pe călugări chefuind cu femeile din sat.