Braşov: 16% tineri sub 20 de ani, peste 24% bătrâni

Media de vârstă a populaţiei României urcă în fiecare an. Fenomenul este deja ştiut de toată lumea şi este cauzat de scăderea natalităţii la nivel de cuplu, de migraţia externă, dar şi de creşterea speranţei de viaţă. Este suficient să ne uităm la faptul că, dacă la 1 iulie 1996 aveau domiciliul în România 6,5 milioane de persoane sub 20 de ani, zece ani mai târziu numărul lor scăzuse la 5,2 milioane, iar în vara anului trecut mai erau 4,4 milioane de copii şi adolescenţi. Respectiv o reducere de 33%.
De cealaltă parte, de la patru milioane de persoane de peste 60 de ani în 1996 s-a ajuns la 4,2 milioane în 2006 şi la 4,9 milioane în 2016. Adică o creştere de peste 20%.
Iar lucrurile nu se vor opri aici. Calculele experţilor în demografie spun că ponderea vârstnicilor va continua să crească şi cea a tinerilor să scadă, astfel încât până în 2030 populaţia se va reduce cu peste trei milioane de locuitori, urmând să scadă cu circa opt milioane de locuitori până în 2060, când ar putea ajunge la un nivel situat între 11 şi 13 milioane de persoane.

Sus şi jos
La nivelul oraşelor mari din România (au fost folosite date de la Institutul Naţional de Statistică prelucrate de Capital şi au fost luate în calcul 31 de reşedinţe de judeţ cu peste 80.000 de locuitori), cei mai mulţi copii raportaţi la totalul populaţiei se găsesc în patru oraşe din Moldova (între 18,8% şi 19,4%) şi în Bistriţa (19,5%). La polul opus se află Brăila, Braşov şi Timişoara, cu o rată a populaţiei de sub 20 de ani mai mică de 16%. În ceea ce priveşte proporţia bătrânilor, aceasta este cea mai mică în Vaslui (13,9%) şi în Bistriţa, Botoşani şi Târgu Jiu (între 17% şi 18%) şi cea mai mare din ţară în Constanţa (25,4%) şi în Braşov, Ploieşti, Brăila şi Târgu Mureş (peste 24%).
Cele mai tinere oraşe, respectiv locurile în care proporţia celor între 20 şi 39 de ani este cea mai mare, sunt Vaslui (38,3%), urmat la distanţă mare de alte trei oraşe din Moldova: Iaşi, Botoşani şi Suceava. Cei mai puţini tineri sunt în Ploieşti şi Târgu Mureş (sub 28% din total).

Se schimbă lumea
Impactul acestor transformări demografice este uşor de intuit. „O importantă consecinţă a reducerii ratei de fertilitate o constituie reducerea progresivă a generaţiilor viitoare apte să intre pe piaţa forţei de muncă şi să contribuie la fondul de asigurări sociale şi de sănătate pentru cei ce vor fi atunci pensionari. Această situaţie poate avea un impact semnificativ asupra bunăstării persoanelor vârstnice“, se arată într-un raport al Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice (CNPV). Acelaşi document arată că majorarea ponderii populaţiei de 60 ani şi peste în total „tinde să creeze presiuni sociale şi politice determinate de schimbarea modulului de alocare a resurselor în societate, putând duce la conflicte între generaţii“. Orice observator al scenei politice poate spune că acest lucru se întâmplă deja în România.
Nu în ultimul rând, ţările europene asistă în prezent la apariţia unei noi grupe, vârsta a patra (de peste 80 de ani), cu pondere mare şi în continuă creştere, indică raportul CNPV. Acest fenomen implică schimbări structurale în societate: la nivel economic, de infrastructură, de îngrijire a sănătăţii şi de asistenţă socială specifică acestei noi categorii. În România, de exemplu, numărul persoanelor de peste 80 de ani a urcat de la 461.000 în 1996 la 860.000 anul trecut.