Braşoveanul, omul din Atlantis

Deşi este un oraş de munte care se află la sute de kilometri de cea mai apropiată mare, Braşovul se transformă într-un port de fiecare dată când plouă mai serios. Duminică seara am avut parte de trei sferturi de oră de ploaie, care a făcut din nou ravagii în oraş, cele mai afectate străzi fiind Stadionului (zona Stadionului Tineretului), Cosmeşti, Lungă, 15 Noiembrie, Avram Iancu, dar şi zonele pasajelor CFR din Craiter şi Tractorul sau zona Gării. Braşovenii au surprins astfel imagini ce par de necrezut, în interiorul „lacului” format pe strada Stadionului găsindu-se destui oameni care au fost nevoiţi să coboare din maşini şi să se retragă pe margine, cel puţin până când interveneau autorităţile sau până când se mai retrăgeau apele. Mai multe maşini au rămas blocate, iar în urma lor s-au format cozi de sute de metri, timp de mai bine de o oră. În acest context, la dispeceratul din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei” au fost primite peste 60 de apeluri ale cetăţenilor care anunţau inundaţii în mai multe zone din municipiul Braşov, fiind necesare 23 de intervenţii pentru evacuarea şi salvarea mai multor persoane rămase blocate în autoturismele personale sau în autobuzele RAT, din cauza nivelului mare al apei de pe străzi. „De asemenea, au fost intervenţii de scoatere a apei din subsolurile locuinţelor, din semisoluri, precum şi din pasajele pietonale din municipiul Braşov”, a arătat plutonier major Luiza Dănilă, purtător de cuvânt al ISU Braşov. Reprezentanta ISU spune că intervenţii au fost în Bartolomeu, Noua, străzile Carpaţilor, Mihai Viteazu, Avram Iancu, iar cele mai multe intervenţii de evacuare a persoanelor rămase în maşini au fost la Stadionul Tineretului.

Trei ore de intervenţii
Pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate, au acţionat 45 de pompieri militari (2 ofiţeri şi 43 de subofiţeri) cu 11 autospeciale de intervenţie, nouă motopompe transportabile şi o motopompă remorcabilă. Pe timpul misiunilor, echipajele din cadrul ISU Braşov au fost sprijinite de poliţişti rutieri, 10 pompieri voluntari aparţinând Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Râşnov, precum şi reprezentanţi ai companiei care administrează reţeaua de apă şi canalizare din Braşov. Misiunile de intervenţie ale salvatorilor braşoveni au durat aproape trei ore, desfăşurându-se în intervalul 20.35 – 1.25.

Raportul autorităţilor: Canalizarea Braşovului nu face faţă furtunilor violente
În ciuda intervenţiilor de decolmatare care se fac la canalele Graft şi Timiş de aproape două luni, apele s-au revărsat din nou duminică seară în zona Stadionului Municipal. Reprezentanţii municipalităţii susţin însă că nu au ce face, precizând că indiferent cât de curate sunt canalele în cazul unor ploi abundente cum a fost cea de duminică situaţia va fi aceeaşi. Şi asta pentru că sistemul de colectare a ploilor meteorice nu este construit pentru ploi atât de violente. Potrivit purtătorului de cuvânt al Primăriei Braşov, Sorin Toarcea, sistemul de colectare a apelor pluviale din municipiu nu are canale suficient de mari încât să facă faţă unui volum de apă ca cel de duminică seara. „Din măsurătorile făcute de Sistemul de Gospodărire a Apelor (SEGA), duminică seara, timp de 45 de minute, cantitatea căzută la Braşov a fost de 45 l/mp. Cea mai mare cantitate, de 53,3 litri/mp a căzut în primele 20 de minute. Comparativ însă, la Braşov, media în timpul unei ploi torenţiale este de aproximativ 30 de litri/mp“, a declarat Sorin Toarcea. Canalele subdimensionate pentru astfel de cantităţi de apă reprezintă unul dintre motivele pentru care pe o parte dintre străzile dinspre Bartolomeu, cum sunt Morii, Mihai Viteazu, De Mijloc sau Lungă se ajunge în situaţii ca cea de duminică seara, în care, în timpul ploii torenţiale, gurile de canal efectiv să sară din cauza presiunii foarte mari a apelor care se scurg în canalele ce au dimensiuni de numai 30x30 de centimetri.

Toată apa merge spre Bartolomeu
În plus, există străzi în care gurile de scurgere care să preia apele în sistemul de canalizare sunt fie prea mici, fie prea puţine, astfel că o mare cantitate de apă rămâne la suprafaţă şi se scurge tot spre Bartolomeu, care este într-o zonă mai joasă. Pe de altă parte, şi apele pluviale de pe versanţii din Schei, de pe Dealul Cetăţuiei, şi chiar de pe partea dinspre oraş a Tâmpei ajung să se scurgă canalele în Graft sau Timiş, care se intersectează, în subteran, în zona Bartolomeu sau pe străzile din centru, iar de acolo, tot spre zona stadionului. Aşa se face că la fiecare ploaie serioasă, aceasta este cea mai afectată parte a oraşului.

Se caută (iar) soluţii
Autorităţile spun că există unele soluţii pentru a evita astfel de situaţii în care străzile dinspre nordul oraşului se inundă, însă ele pot fi implementate pe termen lung. „Specialiştii de la Compania Apa şi SEGA, împreună cu municipalitatea, vor trebui să identifice o soluţie pe termen lung, care să asigure o preluare mai bună a apelor pluviale de pe străzile adiacente zonei Stadionul Tineretului, cum ar fi Mihai Viteazul sau Avram Iancu. Soluţiile pot viza amenajarea unor sisteme de preluare transversale, pe toată lăţimea străzii, care să poată prelua un debit mai mare. La aceasta trebuie adăugată şi rezolvarea colectării apei pluviale din zona cartierului Şchei, prin pârâul Graft. Una dintre soluţiile analizate de specialişti este crearea unui sistem de colectare a apei pluviale în zona Pietrele lui Solomon şi eliberarea controlată a apei colectate”, a declarat Sorin Toarcea, purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov.

De gândit
„Pe termen scurt, trebuie gândită o soluţie de «rupere» a şuvoaielor care se scurg pe străzi, prin amenajarea unor sisteme de preluare a apelor pe transversala străzii, aşa cum este, de exemplu, la Maternitate, sau prin crearea unor guri de canal mai întinse”, a mai spus Toarcea.
Pe de altă parte, autorităţile locale spun că şi decolmatările trebuie continuate, pentru că ele vor permite o scurgere mai bună a apelor spre pârâul Bîrsa. Purtătorul de cuvânt al Primăriei recunoaşte însă că pentru ploi torenţiale în cantităţi însemnate, ca cea de duminică seară, o simplă decolmatare a canalelor de scurgere nu este suficientă.

Lucrările de decolmatare, gata la finalul anului
Lucrătorii Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Braşov au început decolmatarea celor două canale, în luna iunie. „Pe canalul Timiş din administrarea Sistemului de Gospodărire a Apelor Braşov au fost începute lucrări de decolmatare, pe sectorul aval linie CF – S.C. Prodlacta SA, lucrări finalizate în acest moment. În prezent se execută lucrări în zona deschisă a canalului Timiş, urmând a se demara lucrări şi pe celelalte sectoare – acoperite - cu utilaje de mici dimensiuni şi cu intervenţii directe a forţei. Apreciem că lucrările vor fi finalizate până la sfârşitul anului”, anunţă reprezentanţii Sistemului de Gospodărire a Apelor Braşov.