Braşovul, aproape încercuit de pesta porcină africană

Prefectul Braşovului, Marian Rasaliu, i-a convocat ieri pe primarii din judeţul Braşov, dar şi pe reprezentanţii celorlalte instituţii abilitate la o şedinţă privind pesta porcină africană. Această convocare a fost făcută în contextul în care în judeţele Prahova, Dâmboviţa, Buzău sau Covasna, învecinate cu Braşovul, au fost identificate focare de pestă porcină. Practic, şeful Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Braşov, dr. Dorin Enache, a declarat că singurele judeţe învecinate judeţului Braşov în care nu au fost descoperite cazuri de pestă porcină africană sunt Mureşul şi Sibiul.
Până acum, judeţul Braşov a fost ocolit de aceste probleme, iar potrivit prefectului Marian Rasaliu, acest lucru a fost posibil ca urmare a măsurilor de prevenţie luate la nivelul judeţului.

Şeful DSVSA Braşov: „În astfel de situaţii, noi trebuie să stăm cu arma la picior şi doar coeziunea de grup ne va face să rezistăm”
Pe de altă parte, reprezentantul DSVSA a avertizat că, în România, pesta porcină africană evoluează foarte repede. „Acum sunt aproximativ 800 de focare, cu o evoluţie gravă în judeţele din sudul ţării, printre care Teleorman, Olt sau Prahova. În astfel de situaţii, noi trebuie să stăm cu arma la picior şi doar coeziunea de grup ne va face să rezistăm”, a declarat Enache.
Acesta le-a amintit primarilor că în această problemă ei au un rol extrem de important, atât în ceea ce priveşte comunicarea cu populaţia, cât şi în ceea ce priveşte luarea unor măsuri. „La nivel local există un consiliu de combatere a bolilor, condus de către primar, secretar al acestei structuri fiind medicul veterinar. În funcţie de situaţie, acest consiliu poate decide uciderea preventivă a unor animale. În cele mai grave cazuri, se poate decide uciderea animalelor din întreaga localitate. În astfel de situaţii, primarul are primul cuvânt şi impune o regulă”, a declarat dr. Enache.
Totodată, şeful DSVSA a amintit că „de la bugetul sunt asigurate fonduri pentru despăgubiri, dar plata se face numai pentru animalele cu crotal, adică pentru cele identificate”.
Nu în ultimul rând el le-a solicitat primarilor să facă un „recensământ” al porcilor din judeţ: „Aceste date se pot obţine din registrele agricole şi alte documente. Nu este nevoie să se meargă din curte în curte”.

Nu există „cimitire pentru animale”
Şeful DSVSA a mai spus în timpul şedinţei că în anumite situaţii, în ceea ce priveşte ecarisajul animalelor, se poate apela la îngroparea celor sacrificate, însă puţine primării au astfel de „cimitire”. Dorin Enache a precizat că „în urmă cu mai multe luni am solicitat primăriilor datele cu posibilele locuri în care pot fi îngropate animalele. Unele au trimis aceste informaţii. Altele au spus că sunt în arii protejate, astfel că nu pot identifica astfel de amplasamente. Alte primării ne-au comunicat că nu s-au identificat locuri de îngropare”. Problema, continuat acesta, se va rezolva dacă se vor realiza de câtre Consiliul Judeţean Braşov trei unităţi de incinerare, care sunt incluse într-un proiect pentru care administraţia judeţeană are în plan accesarea banilor europeni.

Cu pesta nu-i de joacă
Tot în timpul şedinţei de ieri, şeful DSVSA le-a spus primarilor că pesta porcină trebuie tratată cu toată seriozitatea şi a amintit cum s-a ajuns la extinderea epidemiei în alte judeţe. „În judeţul Tulcea, pesta a apărut după ce mistreţii au migrat din Ucraina în Delta Dunării şi au răspândit boala la porcii domestici lăsaţi liberi în pădure. În Dâmboviţa, pesta porcină africană a fost adusă de muncitori din Teleorman, care au adus cu ei carne de porc infestată”, a afirmat Enache. El a prezentat şi un alt scenariu: „Pasărea sălbatică zboară în albastrul cerului, ciuguleşte dintr-un cadavru, apoi poate merge să ciugulească din curtea unei ferme. Atunci ea poate împrăştia virusul prin dejecţii”.

Fermele mari vs fermele mici
Dorin Enache a mai declarat că în judeţul Braşov sunt 14 ferme mari, cu o capacitate totală de 100.000 de exemplare: „Investitorii au făcut un efort financiar deosebit pentru a preveni orice probleme. Măsurile de biosecuritate şi de bunăstare a animalelor de la fermele din judeţul Braşov sunt la nivel de elită, dar pot avea probleme dacă presiunea infecţionistă creşte”.
Pe de altă parte, în judeţ sunt şi micile ferme, iar Enache a precizat că legislaţia nu face distincţia între cele comerciale şi cele de subzistenţă:  „Nu se menţionează dacă, pentru consumul propriu poţi creşte 5 sau 20 de porci. Totodată, eu nu pot să îl las pe «nenea Gici» să crească 50 de porci fără măsuri de biosecuritate şi de bunăstare a animalelor”. Ba mai mult, el a afirmat că, dacă „eram «alunecos» aş fi putut să îi pun faţă în faţă pe cei de la fermele comerciale, care aduc plus valoare economiei judeţului, şi pe cei care au mici ferme”.

Reguli stricte privind amplasarea stânelor
Pentru a se evita apariţia unor focare de pestă porcină în judeţul Braşov, dr. Enache a afirmat că este importantă respectarea unei reguli de bază: să nu fie amenajate stâne la o distanţă mai mică de 10 km de fermă. „Numai în zona Făgăraşului sunt 150 de stâne. La acestea nu trebuie crescuţi porci. Noi facem controale şi dacă nu ne înţelegem aplicăm sancţiuni foarte mari”, a avertizat Enache.
De asemenea, şeful DSVSA a spus că în această perioadă utilajele agricole care ies de pe parcelele agricole (unde pot ajunge mistreţi cu pestă porcină africană) trebuie să fie dezinfectate.
Nu în ultimul rând, mai mulţi participanţi la şedinţă au amintit că cei care au porci ar trebui să aplice câteva măsuri minime de biosecuritate, printre care să dezinfecteze zonele în care cresc porcii şi să aibă haine speciale pentru grajd.