Braşovul, cu jumătate din primari la mitingul antiurşi de la Bucureşti

Pe lângă reprezentanţii autorităţilor locale din Harghita, Covasna şi Mureş, la protestul de la Ministerul Mediului din 5 iulie, prin care s-a cerut emiterea ordinului de ministru care să permită recoltarea urşilor periculoşi, a participat şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov Adrian Gabor alături aproximativ 25 de primari din judeţul nostru. „Am avut atunci o discuţie cu ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, care a fost extrem de deschisă, afirmând că în scurt timp va fi emis ordinul de ministru privind cota la carnivorele mari. De altfel, proiectul a fost supus în aceeaşi zi dezbaterii publice pe site-ul ministerului, iar în aproximativ 30 de zile va trebui să fie avizat şi de Academia Română. Oamenii sunt nemulţumiţi de faptul că nu se iau toate măsurile evitarea conflictului om-urs, iar pagubele produse de acest carnivor sunt extrem de mari. De asemenea, a crescut foarte mult şi numărul de atacuri asupra oamenilor. Am discutat cu Ramon Jurj de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură «Marin Drăcea» – Staţiunea Braşov (INCDS), care a spus că în România sunt aproximativ 12.000 de urşi, dintre care 80% în arealul Braşov - Harghita - Covasna”, a precizat Gabor.
Pe de altă parte, vicepreşedintele Consiliului Judeţean a afirmat că în urma discuţiilor cu ministrul Mediului a fost discutată şi o „procedură de urgenţă” privind recoltarea animalelor agresive: „Primarul localităţii în care există un «urs problemă», susţinut de preşedintele Consiliului Judeţean, ar urma să transmită o adresă către Ministerul Mediului o adresă prin care să solicite derogarea de relocare sau recoltare în regim de urgenţă, dar şi poze sau filmări prin care să justifice această măsură,  urmând ca ministerul să dea aprobarea în aproximativ 24 de ore”.
Potrivit ordinului de ministru, numărul maxim de derogări aplicabile la nivel naţional în anul 2017 în cazul  urşilor este de 140 de exemplare, iar pentru lup de 97 exemplare. Derogările sunt acordate pentru relocare şi, unde acest lucru nu este posibil, pentru recoltare.
Pe de altă parte, Adrian Gabor a afirmat că de anul viitor vor fi aprobate şi cote de vânătoare.

De ce sunt mulţi urşi problemă în Braşov, Harghita, Covasna sau Mureş  
Dacă în judeţele Braşov, Mureş, Harghita, Covasna sau Mureş, urşii au devenit o problemă, în judeţul Vrancea, care se învecinează cu judeţul Covasna, aceste animale sunt mult mai „discrete”. Mai exact, potrivit managerului proiectului Life Plus privind conservarea urşilor în judeţul Vrancea, Silviu Chiriac, „în Vrancea, suprafaţa forestieră este apropiată de cea din Covasna. De asemenea, şi densitatea de urşi este apropiată. Spre deosebire de celelalte judeţe care reclamă conflictul om-urs, în Vrancea avem pădure compactă, astfel că şansele apariţiei unor probleme sunt mult mai mici. De altfel, anul acesta au fost înregistrate două pagube, respectiv animale de casă atacate de urs, plus un stup «vizitat»”.
Pe de altă parte, el a spus că o problemă a judeţelor Braşov, Covasna, Harghita sau Mureş, este că s-au amenajat puncte de hrănire la mică distanţă de localităţi. „Punctele de hrănire sunt la doi sau trei kilometri de un sat sau oraş, iar urşii se obişnuiesc cu mirosul uman. De asemenea, li se formează reflexul condiţionat că acolo unde este omul găseşte hrană, astfel că aceste animale au o toleranţă crescută faţă de om”, a explicat Chiriac.
Totodată, el a afirmat că anul acesta, la nivel naţional nu au fost nici mai multe, nici mai puţine atacuri comparativ cu anii trecuţi.