Braşovul îşi schimbă faţa(da)

Primăria Braşov va demara în cursul acestui an un program de inventariere a imobilelor degradate din oraş, după care proprietarii imobilelor vor primi notificări prin care li se va aduce la cunoştinţă că au obligaţia să îşi repare imobilele, iar în cazul celor care nu îşi permit acest lucru, lucrările ar putea fi realizate de municipalitate, cu recuperarea ulterioară a cheltuielilor. Viceprimarul Braşovului Laszlo Barabas a afirmat că studiul privind evaluarea clădirilor se va realiza etapizat, pe parcursul mai multor ani, calendarul urmând a fi stabilit de Comisia de Arhitectură şi Urbanism din cadrul Primăriei. „În proiectul de buget pe anul 2017, Direcţia Arhitect Şef a prevăzut fonduri pentru realizarea unui studiu în vederea inventarierii clădirilor, prima etapă, cel mai probabil pentru zona centrului istoric. După aprobarea bugetului, se va demara procedura de achiziţie a serviciilor de realizare a acestui studiu. După realizarea inventarului pentru zona/cartierul respectiv, în funcţie de solicitări şi de priorităţile stabilite de comisia de urbanism se va trece la etapa a doua, de analiza a posibilităţii de finanţare a lucrărilor de la bugetul local, fie prin recuperarea ulterioară a sumelor investite, fie prin acordarea de granturi, în condiţiile legii”, a explicat Barabas.
Practic, realizarea acestui studiu este una dintre condiţiile impuse autorităţilor locale de Legea nr. 153 din 2011, actualizată prin Legea nr. 166 din 2016, privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor. La articolul 1, actul normativ prevede că „deţinătorii de orice fel ai clădirilor care, prin nivelul de degradare a sistemului de închidere perimetrală, pun în pericol sănătatea, viaţa, integritatea fizică şi siguranţa
populaţiei şi/sau afectează calitatea mediului înconjurător, a cadrului urban construit şi a spaţiilor publice urbane sunt obligaţi ca, din proprie iniţiativă, să ia măsuri de realizare a lucrărilor de intervenţie pentru reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei clădirilor”. În lege se mai arată că autorităţile locale au obligaţia de a elabora, organiza, monitoriza şi controla realizarea programelor multianuale privind creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, în concordanţă cu planurile de urbanism şi regulamentele locale aferente. Legea mai prevede că în situaţia în care deţinătorii imobilelor „nu iau din proprie iniţiativă măsurile de realizare a lucrărilor de intervenţie pentru reabilitarea structural-arhitecturală a faţadelor şi acoperişurilor”, primăriile transmit notificări prin care li se aminteşte că au această obligaţie.
 
Cum se va implementa programul de reabilitare
În legea amintită, la articolul 8 sunt prevăzute şi etapele programului de reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei clădirilor. Astfel, în primă fază vor fi stabilite zonele de acţiune prioritară, după care se vor aproba regulamentele de intervenţie, precum şi termenele specifice pentru îndeplinirea măsurilor de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor. După ce vor fi parcurse aceste etape, primarul va transmite notificările către proprietarii imobilelor cu probleme, iar aceştia vor trebui să facă demersurile pentru reabilitarea clădirii (obţinerea autorizaţiilor şi avizelor, elaborarea proiectului, efectuarea lucrărilor).

Scutiri pentru cazurile sociale
Potrivit legii, „finanţarea proiectării şi executării lucrărilor de intervenţie se asigură, pe cheltuiala proprie, de către deţinătorii clădirilor”, dar sunt prevăzute şi excepţii. Astfel, primăriile pot prelua cota parte din lucrări calculată pentru proprietari (în cazul celor care stau în case sau blocuri cu mai multe apartamente) sau costul integral al lucrării (pentru imobilele în care există un singur proprietari) dacă deţinătorii spaţiilor se află în imposibilitatea de a asigura sumele pentru lucrări. Pentru a beneficia de această facilitate, proprietarii trebuie să depună la primărie o cerere, iar preluarea cheltuielilor de către autorităţile locale va fi considerată o formă de protecţie socială. Eligibile sunt persoanele care fac dovada că realizează venituri medii nete lunare pe membru de familie sub câştigul salarial mediu net lunar pe economie.

Proprietarii care refuză să facă lucrările, executaţi silit
Primăriile pot prelua şi lucrările de intervenţie pentru care s-au transmis notificări, dar proprietarii nu au început intervenţiile, proiectele deja începute, dar şi lucrările pe care deţinătorii notificaţi refuză să le execute. În aceste situaţii, legea îi oferă primarului posibilitatea de a  solicita consiliului local aprobarea executării de către autoritatea administraţiei publice locale a intervenţiei, în numele şi pe cheltuiala deţinătorilor notificaţi, cu condiţia constituirii dreptului de creanţă şi a recuperării sumelor de la proprietari, până la data recepţiei finale.

Există posibilitatea de cofinanţare cu 50% pentru clădirile istorice
Legea le permite primăriilor şi să asigure cofinanţarea cheltuielilor aferente lucrărilor de intervenţie la clădirile monument istoric, la clădirile amplasate în ansambluri şi situri clasate ca monument istoric, în zonele de protecţie a monumentelor istorice, la clădiri protejate datorită valorii lor culturale prin planuri urbanistice generale, la clădirile din zonele construite protejate sau din centrele istorice ale localităţilor, precum şi din staţiunile/localităţile/zonele turistice, balneare, climatice şi/sau balneoclimatice, definite în condiţiile legii. Cofinanţarea de la bugetul local poate fi de 50%, cealaltă jumătate urmând a fi asigurată de din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari şi/sau din alte surse legal constituite. În cazul în care de la beneficiari nu plătesc  contribuţia de 50% până la recepţia la terminarea lucrărilor, recuperarea sumelor rămase se realizează prin stabilirea, prin hotărâre a autorităţilor deliberative, a unei „taxe pentru creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor”.