Curs BNR

1 EUR = 4.9761 RON

1 USD = 4.6567 RON

1 GBP = 5.7878 RON

1 XAU = 346.6114 RON

1 AED = 1.2678 RON

1 AUD = 3.0265 RON

1 BGN = 2.5442 RON

1 BRL = 0.9073 RON

1 CAD = 3.4036 RON

1 CHF = 5.0938 RON

1 CNY = 0.6426 RON

1 CZK = 0.1971 RON

1 DKK = 0.6673 RON

1 EGP = 0.0972 RON

1 HUF = 1.2649 RON

1 INR = 0.0559 RON

1 JPY = 3.0059 RON

1 KRW = 0.3389 RON

1 MDL = 0.2605 RON

1 MXN = 0.2744 RON

1 NOK = 0.4252 RON

1 NZD = 2.7633 RON

1 PLN = 1.1511 RON

1 RSD = 0.0425 RON

1 RUB = 0.0503 RON

1 SEK = 0.4287 RON

1 TRY = 0.1432 RON

1 UAH = 0.1179 RON

1 XDR = 6.1310 RON

1 ZAR = 0.2433 RON

Editia 8170 - 25 apr 14:10

Braşovul, printre judeţele unde lungimea drumurilor de pământ a crescut, în loc să scadă

Autor: Ionuţ DINCĂ

Publicat la 10 august 2017

Braşovul, printre judeţele unde lungimea drumurilor de pământ a crescut, în loc să scadă

În timp ce numărul de kilometri de autostradă creşte în ritm de melc, numărul kilometrilor de drumuri de pământ scade în fiecare an la fel de lent. România are în prezent peste 10.000 de kilometri de drumuri de pământ, cu doar 2.000 de kilometri mai puţin faţă de anul 2000, după cum scrie Profit.ro.
În România existau anul trecut 15 kilometri de drumuri naţionale, 1.933 kilometri de drumuri judeţene şi 8.476 kilometri de drumuri comunale din pământ.
Judeţele cu cea mai mare reţea de drumuri de pământ sunt Alba, Bihor şi Hunedoara, fiecare dintre acestea cu peste 600 de kilometri de drumuri de pământ. La polul opus, Brăila are doar 10 kilometri de astfel de drumuri.
În timp ce în aproximativ trei sferturi din judeţele ţării kilometrii de drumuri de pământ se află în uşoară scădere, în 11 judeţe lungimea drumurilor de pământ a crescut anul trecut, printre acestea figurând şi Braşovul. Astfel, Braşovul avea în anul 2000 134 de km de drum de pământ, iar acum are 148 de km. Alte judeţe unde numărul uliţelor s-a înmulţit sunt Alba, Bihor, Harghita, Tulcea, Galaţi, Olt, Gorj, Mureş, Neamţ şi Mehedinţi.

Creşterea numărului de kilometri de drumuri de pământ poate fi explicată şi printr-o dezvoltare imobiliară care nu ţine pasul cu infrastructura, prin apariţia de noi străzi care îşi aşteaptă rândul la asfaltare. Cel puţin în cazul Braşovului, cel mai bun exemplu e zona Tractorul VI-VII, unde, de ani buni, locuitorii cer Primăriei asfaltarea uliţelor din zonă. Multe tronsoane de străzi sunt însă aici proprietate privată, acesta fiind iarăşi un motiv pentru care autoritatea publică nu poate interveni.

 

+0 -0

Comentarii

nu este nici un comentariu

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie