Buruiană sau floare de colţ, incredibil, dar e tot una! Contrar a ceea ce cred aproape toţi românii, floarea de colţ nu se regăseşte pe nici o listă de plante protejate. Ministerul Mediului, înştiinţat de o braşoveancă

Foto: Una dintre fotografiile publicate de administratorii paginii de Facebook „STOP Defrişărilor”.  

Tot „internetul” era indignat zilele trecute de pozele unor români care se lăudau pe Facebook cu „snopul”... de flori de colţ. Pe „bijuteriile” florale au pus ochii mai mulţi indivizi din comunele Stulpicani şi Ostra din judeţul Suceava. Oamenii au cules sute de exemplare de flori şi s-au lăudat apoi, pe reţelele de socializare. Imaginile au făcut înconjurul României, iar comentariile au fost foarte aprinse. „Ăştia sigur nu stiu că floarea de colţ este protejată prin lege...”, aşa suna judecata civică a internauţilor. Chiar şi ştirile de posturile naţionale de televiziune vorbeau de amenzile şi chiar de închisoarea pe care o riscă aceştia, după reclamaţiile la Garda Mediu.
Probabil mulţi dintre noi suntem absolut convinşi că floarea de colţ este protejată ca „monument al naturii”, însă lucrurile nu stau chiar aşa.
Dintr-o scăpare... la Ministerul Mediului.
Situaţia ne-a fost prezentată de o braşoveancă, Luminiţa-Cristina Predoiu, administrator al grupului de Facebook „România Turistică”, şi ulterior confirmată de reprezentanţii unei arii protejate din judeţul Braşov.
În calitate de „persoană fizică”, ca simplu cetăţean al României, aceasta i-a transmis o scrisoare deschisă ministrului Mediului, Graţiela Gavrilescu, prin care îi argumentează că, din punct de vedere juridic, floarea de colţ este vulnerabilă şi îi solicită introducerea acestei specii pe listele speciilor protejate. Nu în ultimul rând, ea a lansat o petiţie pe www.petitieonline.com, „Semnează pentru ca floarea de colţ să fie protejată prin lege”. Până ieri, petiţia online a fost semnată de 446 de persoane.

Protejată printr-un Decret Regal din anul 1933, „uitată” de legea din 2007
„În baza articolului 35 din Constituţia României potrivit căruia Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu sănătos şi echilibrat ecologic şi asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept, iar persoanele fizice şi juridice au îndatorirea constituţională de a proteja şi ameliora mediul înconjurător, vă rog să luaţi în considerare prezenta Scrisoare Deschisă prin care vă solicit să faceţi demersurile necesare pentru introducerea florii de colţ - leontopodium alpinum (în actele normativă este folosită denumirea în latină – n.r.) în anexa 4B a OUG 57/2007 care cuprinde speciile de interes naţional, ţinând cont că în România floarea de colţ - leontopodium alpinum a avut un statut de «monument al naturii» încă din 1933 prin Decret Regal şi este un simbol pentru poporul român”, se arată în scrisoarea deschisă a braşovencei.
Ea a precizată că „nu există acte normative prin care să fie abrogat Decretul Regal de la 1933, dar, la ora actuală, definiţia de monument al naturii aşa cum a fost ea definită în acea perioadă, nu mai este de actualitate astăzi şi creează o întreagă confuzie şi neajunsuri juridice. Potrivit legislaţiei româneşti în vigoare, respectiv OUG 57/2007, L101/2011, OUG 236/2000, «monument al naturii sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor elemente cu valoare şi semnificaţie ecologică, ştiinţifică, peisagistică deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale sălbatice rare, endemice ori ameninţate cu dispariţia, arbori seculari, asociaţii floristice şi faunistice, fenomene geologice - peşteri -martori de eroziune, chei, cursuri de apă, cascade şi alte manifestări şi formaţiuni geologice, depozite fosilifere, precum şi alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor». Potrivit aceluiaşi act legislativ 57/2007, monumentele naturii corespund categoriei III IUCN definite din nou ca «arie protejată administrată special pentru conservarea elementelor naturale, specifice». Întrucât floarea de colţ - leontopodium alpinum nu este «arie protejată», ea fiind o specie de sine stătătoare şi nu se regăseşte pe Lista Roşie a IUCN, nefiind considerată o plantă de interes comunitar, reiese că floarea de colţ - leontopodium alpinum nu are un statut special în ţara noastră, nefiind ocrotită de legislaţia în vigoare, nefiind «monument al naturii» potrivit definiţiei existente în toate legile româneşti în vigoare, floarea de colţ fiind protejată doar dacă se află în perimetrul unei arii protejate”.

Specia nu se regăseşte nici în listele europene
De asemenea, Luminiţa-Cristina Predoiu precizează în scrisoarea deschisă că „floarea de colţ -leontopodium alpinum - nu este specificată nici în lista publicată în Convenţia Uniunii Europene privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa din 19 septembrie 1979, convenţie la care România a aderat înainte de a intra în UE, prevederi transpuse în ţara noastră prin Legea 13/1993. Un alt neajuns al legislaţiei în vigoare, este transpunerea Directivei Europene 2008/1998 privind Protecţia Mediului prin Intermediul Dreptului Penal în Legea 101/2011. Potrivit Directivei Europene 2008/1998 este considerată infracţiune «uciderea, distrugerea, posesia sau obţinerea de specimene din speciile de faună sau floră sălbatică protejate, cu excepţia cazurilor în care fapta afectează o cantitate neglijabilă de astfel de specimene şi are un impact neglijabil asupra stării de conservare a speciilor». Din Legea 101/2011 prin care este transpusă Directiva Europeană 2008/1998 lipseşte această prevedere, fiind considerat ca fiind infracţiune doar «Comerţul cu exemplare din speciile de flora sau fauna sălbatică protejate ori cu părţi sau derivate ale acestora, cu încălcarea dispoziţiilor legale în domeniu, cu excepţia cazurilor în care fapta afectează o cantitate mică de astfel de exemplare şi are un impact nesemnificativ asupra stării de conservare a speciilor, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă»”.

Anchetă cu final... surprinzător: Culegătorii de flori de colţ nu au greşit cu nimic
Braşoveanca spune că i-a transmis ministrului scrisoarea deschisă după ce în cursul zilei de 28 iulie 2019, pe reţeaua de socializare Facebook, în cadrul grupului România Turistică (pe care îl administrează) în care sunt înscrise aproximativ 40.000 de persoane iubitoare de drumeţii şi călătorii în România, a fost publicată o fotografie în care un grup numeros de persoane ţinea în mâini buchete uriaşe de flori de colţ - leontopodium alpinum culese din zona Ostra, Judeţul Suceava (în Masivul Rarău).
„Ca administrator al acestui grup, am semnalat Jandarmeria Gura Humorului şi Postul de Poliţie Ostra care a demarat o anchetă privind identificarea celor fotografiaţi şi fapta acestora. La anchetă au participat alături de poliţişti reprezentaţii teritoriali ai Gărzii de Mediu, ai Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) şi ai Ocolului Silvic Stulpicani care, în urma cercetărilor în teren, au stabilit că florile de colţ - leontopodium alpinum au fost culese în zona Stâncilor Tarniţă aflate în afara oricărei arii cu statut de arie protejată. Dat fiind aceste neajunsuri existente în legislaţia de profil românească, asemenea fapte pe care le consider reprobabile, şi în urma cărora s-a desfiinţat o întreagă arie de floare de colţ - leontopodium alpinum, aducând un prejudiciu considerabil ecosistemului din zona respectivă, vă rog, stimată doamnă ministru, să luaţi măsurile care se impun pentru a crea cadrul legislativ prin care astfel de fapte reprobabile să fie pedepsite, iar noi românii să ne bucurăm în continuare de frumuseţea acestor minunăţii ale naturii, neprotejate de legislaţia actuală, creând posibilitatea ca arii întregi de floră sălbatică să fie pur şi simplu devastate, fără ca cei care degradează astfel natura să fie pedepsiţi”, a mai spus Luminiţa-Cristina Predoiu.
 
Floarea de colţ sau margareta, acelaşi lucru din punct de vedere al legislaţiei. Poţi să rupi câte vrei, doar să nu le vinzi
Conform reglementărilor legale în vigoare, dacă un turist merge pe un munte pe care nu se aplică reguli de protecţie şi vede un câmp de margarete, poate culege câte vrea. Reprezentantul unei arii protejate din Braşov ne-a explicat faptul că acelaşi lucru este valabil şi în cazul florilor de colţ. Acest lucru este puţin cunoscut, fiind motivul pentru care floarea de colţ a fost salvată până acum, pentru că orice român ştie că nu are voie să rupă floarea de colţ pentru că e protejată.
În acest moment, singurul act normativ care protejează într-o oarecare măsură floarea de colţ (dar numai dacă este culeasă pentru a fi comercializată) este Ordinul Ministrului Mediului nr. 410 din anul 2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din flora şi, respectiv, fauna sălbatice şi a importului acestora.
Potrivit procedurii, persoanele fizice sau juridice care recoltează specii de plante din flora sălbatică ale căror populaţii se menţin în natură trebuie să solicite emiterea autorizaţiei pentru recoltare de la agenţia pentru protecţia mediului din judeţul în care sunt plantele.

Ce modificări legislative sunt solicitate prin petiţia online
1. Introducerea florii de colţ pe lista cuprinsă în anexa 4B a OUG 57/2007.
2. Definiţia „monumentelor naturii” să fie unitară atât în lege cât şi în accepţiunea Academiei Române pentru a nu se crea confuzie.
3. Protejarea prin lege a florii de colţ peste tot în România, nu doar în ariile protejate
4. Introducea distrugerii/ deţinerii aceşti flori şi a celorlalte plante aflate în Anexa 4B ca infracţiune la prevederile legii 101/2011.