Călătorie „sub lupă” în imaginarul renascentist

Foto:Vizitatorii care vor dori, vor primi şi lupe, pentru a vedea mai bine detaliile din lucrările foarte mici.

După expoziţia Rembrandt, Muzeul Casa Mureşenilor îl prezintă acum pe Albrecht Durer, prin reproduceri după gravurile artistului. Acestea au fost publicate în 1875 de Biblioteca Naţională Franceză. Tot aici, vizitatorii vor descoperi primul ceas de Peter Henlein, replica de Diehl - Nürnberg - 1971, dar şi sfera armilară. De asemenea, tot în expoziţie sunt reprezentate simbolic cercetările pe care le făceau artiştii pentru a cunoaşte corpul uman. „Am pus această ilustraţie aici pentru a simboliza cum studiau, în timpul nopţii, corpul, anatomia, pe cadavre, tocmai pentru a le picta mai bine. Desigur, la fel ca medicina, o ştiinţă care tocmai apăruse, a apărut şi astrologia, iar aici avem sfera armilară, care reprezenta Pământul ca o mică sferă în centru. Aşa îşi imaginau oamenii Pământul în Evul Mediu târziu”, a explicat Thomas Emmerling, proprietarul colecţiei expuse la Muzeul Casa Mureşenilor.  
Albrecht Dürer a fost cel mai important reprezentant al artei nordice renascentiste. A fost un artist educat în tradiţia gotică, la sfârşitul Evului Mediu. Munca genială a acestuia, rolul său în istorie şi impactul pe care acesta l-a avut asupra artei sudice renascentiste au fost similare cu cele ale lui Leonardo da Vinci. Înflorirea culturală simţită în secolul al XV-lea şi la începutul secolului al XVI-lea a fost descrisă ca „Epoca Dürer”. În gravurile sale sunt multe scene religioase. Dürer a vrut să treacă peste „misticul” medieval şi a prezentat religia într-un limbaj accesibil. „Avem aici lucrări separate de tematică: în această sală sunt lucrările cu sfinţi, apoi avem Vechiul Testament, mai avem Sfânta Maria, în altă cameră avem scene din viaţa cotidiană şi desigur, avem aici şi capodopera lui Durer – Melancholia”, a mai spus Thomas Emmerling.
O astfel de expoziţie este prezentă în spaţiul muzeal al Casei Mureşeni cu un anumit motiv. „Aceste lucrări au fost realizate în secolul XIX, la Biblioteca Naţională a Franţei, într-o perioadă în care şi membrii familiei Mureşenilor erau activi în viaţa culturală şi socială a Braşovului. Mi-ar plăcea să cred că poate la un moment dat cei din generaţia Mureşenilor ar fi putut vedea asemenea lucrări în timpul vieţii lor”, a precizat Valer Rus, manager Muzeul Casa Mureşenilor.
Dürer este admirat chiar şi în zilele noastre, când lumea se îndepărtează de ideile umaniste. „E minunată. E interesant să vezi viziunea celor din 1500 şi s-o vezi azi în lumina realităţilor de azi”, a fost prima impresie primită ieri de la un vizitator prezent la vernisaj. Expoziţia poate f i vizitată până în 2 decembrie 2017, de luni până sâmbătă.