Când a apărut fast food-ul? Brașovenii au aflat răspunsul la atelierul „Thermopolia și merenda- Fast Food-ul care ne-a însoțit din vremea romanilor”, organizat de Agenția Metropolitană Brașov și Muzeul de Etnografie Brașov

Câteva zeci de brașoveni pasionați de istorie și gastronomie au participat joi, 10 octombrie, la Casa Junilor din Brașov, la un eveniment inedit: atelierul cu degustare „Thermopolia și merenda- Fast Food-ul care ne-a însoțit din vremea romanilor”. Acesta este doar unul dintre evenimentele incluse în proiectul cultural „Soacra cu trei nurori și povestiri culinare urbane”, derulat de Agenția Metropolitană Brașov (AMB) în parteneriat cu Muzeul de Etnografie Brașov. Pentru acest proiect, AMB a obținut o finanțare nerambursabilă din partea Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).

„Acesta este un proiect de educație a gustului, o continuare a altor proiecte ale noastre prin care încercăm să mergem pe urmele gastronomiei românești, să redescoperim gastronomia veche europeană, cum este și cazul celei romane. Am abordat și aspecte mai contemporane, cum sunt cafelele sau cafenelele sau alte teme ce țin de perioada modernă”, a explicat Alexandru Stănescu, directorul Muzeului de Etnografie, care a documentat și pregătit informațiile pentru activitățile incluse în acest proiect.

De la „dolia” la caserole

Astfel, la Casa Junilor din Brașov, participanții la eveniment au avut ocazia de a afla de la istoricul Alexandru Stănescu, directorul Muzeului de Etnografie Brașov, detalii interesante despre preparatele culinare din perioada romană, despre preluarea lor de către alte popoare, despre „thermopolia”, care era un fel de chioșc în care se comercializau diferite feluri de mâncare și băuturi.

De ce un atelier având ca temă fast food-ul? „Am observat că există o tendință de condamnare a mâncării de tip fast food. Ne-am hotărât să arătăm că fast food-ul ne-a însoțit de la începutul umanității, de când primul om a fript prima bucată de carne, de când a fost făcut primul ochi din ou sau prima papară, de când au fost pregătite alimente pe care să le ia pe drum. Exemplul roman este elocvent în acest sens. În Imperiul Roman, în afara bogaților, care aveau în locuințe o sală specială pentru bucătărie, oamenii care stăteau în așa numitele «insule», care erau niște blocuri, nu aveau spații pentru bucătărie. Ei erau clienții unor «unități de alimentație publică» din vremea respectivă, așa numitele taverne, pe care le știm toți și un fel de chioșcuri cu deschidere la stradă, asemănătoare cu cele actuale, cu bolți, care se numeau «thermopolia», în care se serveau și mâncăruri calde. În aceste spații se preparau produse la grătar sau cuptor, dar existau și niște vase, numite «dolia», un fel de ceaune din lut, în care pregăteau supe, ce puteau fi cumpărate în mici vase de lut (un fel de caserole ale zilelor noastre, n.r.)”, este răspunsul istoricului.

Ca și acum, astfel de unități nu erau întotdeauna sigure. „Erau multe insecte care puteau altera mâncarea. În aceste condiții, împărați romani, precum Tiberius, Claudius sau Nero, au încercat să limiteze acest tip de servire a populației. Unii au interzis activitatea acestor unități în anumite zile, alții prepararea cărnii sau a vinului cald. Erau permise mici gustări cu lipie - care au contribuit la dezvoltarea unor produse precum pizza sau salatele. Este interesant, pentru că vedem că și în epoca romană erau probleme asemănătoare celor actuale și exista și atunci o tendință de reglementare”, a continuat Stănescu.

Brânza, un produs specific latinității

Multe preparate culinare ale acelei perioade s-au extins și în alte zone ale Europei. Unul dintre ele este brânza de oaie, un aliment care a devenit emblematic apoi pentru țări precum Franța, Italia sau România. „Influența romană s-a manifestat la noi și prin obiceiurile pastorale și prin creștinism. Romanii mâncau de trei ori pe zi brânza. Este un produs specific latinității”, a mai spus Alexandru Stănescu. În alte spații culturale, laptele de oaie sau de capră era folosit pentru pregătirea iaurtului sau a altor preparate.

Pe lângă faptul că au putut afla informații și povești interesante despre obiceiurile alimentare ale romanilor, participanții la atelierul de la Casa Junilor au avut și ocazia de a degusta câteva preparate „fast food”, de la smochine umplute cu nuci, la brânză sau cârnăciori.

Proiectul nu se încheie aici

În cadrul proiectului „Soacra cu trei nurori și povestiri culinare urbane” vor urma și alte evenimente. Astfel, în perioada următoare va fi lansată broșura „Rețete și povești culinare din Brașov. Fabuloasa istorie a cafelei, portocalei și a mirodeniilor".

„Prin realizarea acestei broșuri, și documentarea celor 7 capitole, publicul larg va avea acces la informații interesante privind comerțul de mirodenii în Evul Mediu și Epoca Modernă, în centrul și sud estul Europei, despre marile tradiții culinare urbane, despre apariția și evoluția cafenelelor care în Imperiul Habsburgic aveau rolul de a fi etalonul calității vieții urbane și un simbol al modernității”, a afirmat directorul Muzeului de Etnografie Brașov. Alte 5 videoclipuri vor cuprinde rețetele care prezintă în mod grăitor moștenirea culturală, imaterială, intangibilă lăsată de cultura austriacă a cafenelei”, a precizat Alexandru Stănescu.

De asemenea, în cursul acestei luni vor fi atelierele „Ciocolatherium”. 

Tot prin acest proiect, în cursul lunii septembrie s-au desfășurat alte trei evenimente inedite: „Basmul și povestea – ca izvor al bucătăriei românești” (12 septembrie), „Cafea și cafenele – extraordinara aventură a unei băuturi care în 3 secole a devenit simbolul lumii moderne, al burgheziei și oamenilor întreprinzători” (19 septembrie) și „Five O Clock tea – reconstituirea eveniment de epoca cu costume si preparate culinare” (26 septembrie).

Ideea acestui proiect a pornit de la premisa că atât brașovenii, cât și turiștii doresc să afle informații privitoare la patrimoniul cultural brașovean. „Ne-am propus ca prin acest proiect cultura tradițională a românilor brașoveni să fie descoperită, prin metode atractive si accesibile ca demonstrațiile, implicarea lor în activități interactive (degustări)”, a explicat managerul de proiect, Andreea Cojocaru.

Valoarea totală a proiectului „Soacra cu trei nurori și povestiri culinare urbane” este de 158.931,74 lei, din care 142.394,24 lei – finanțare nerambursabilă din partea AFCN și 16.537,50 lei – contribuția AMB.