Curs BNR

1 EUR = 4.9754 RON

1 USD = 4.6739 RON

1 GBP = 5.8294 RON

1 XAU = 359.4100 RON

1 AED = 1.2727 RON

1 AUD = 3.0029 RON

1 BGN = 2.5439 RON

1 BRL = 0.8841 RON

1 CAD = 3.3857 RON

1 CHF = 5.1301 RON

1 CNY = 0.6459 RON

1 CZK = 0.1973 RON

1 DKK = 0.6669 RON

1 EGP = 0.0958 RON

1 HUF = 1.2669 RON

1 INR = 0.0559 RON

1 JPY = 3.0239 RON

1 KRW = 0.3381 RON

1 MDL = 0.2628 RON

1 MXN = 0.2760 RON

1 NOK = 0.4260 RON

1 NZD = 2.7610 RON

1 PLN = 1.1462 RON

1 RSD = 0.0425 RON

1 RUB = 0.0495 RON

1 SEK = 0.4274 RON

1 TRY = 0.1437 RON

1 UAH = 0.1182 RON

1 XDR = 6.1501 RON

1 ZAR = 0.2467 RON

Editia 8166 - 19 apr 11:52

Castorii din Braşov şi Sibiu ajung şi în sudul Munţilor Făgăraş: purifică apa, previn inundaţiile

Autor: Radu COLŢEA

Publicat la 18 noiembrie 2021

În judeţul nostru, rozătoarele sunt prezente de mult, dar „pacea castor-om” nu a durat mult. Aceeaşi „speţă” ca la urs: animale protejate de lege, cine şi cui îi încalcă teritoriul

Castorii din Braşov şi Sibiu ajung şi în sudul Munţilor Făgăraş: purifică apa, previn inundaţiile

Fundaţiei Conservation Carpathia Braşov a anunţat că, în următorii trei ani, în sudul Munţilor Făgăraş vor fi introduşi 90 de castori, printr-un proiect finanţat de Comisia Europeană prin programul LIFE Nature - „Crearea unei zone de natură sălbatică în sudul munţilor Carpaţi, România”. Eliberarea animalelor pe râurile de munte se va face după ce în ultimii doi ani au fost realizate mai multe studii ştiinţifice şi socio-economice, plus vizite efectuate în teren.  
Dintre cei 90 de castori ce urmează a fi eliberaţi, 70 vor fi capturaţi şi relocaţi din bazinul râului Olt, zonă în care au ajuns să dezvolte o populaţie sănătoasă şi viabilă, iar restul de 20 vor proveni din populaţia existentă pe râul Elba. Aceste acţiuni se vor realiza anual, primăvara şi toamna, atunci când se poate interveni asupra familiilor de castori fără a produce dezechilibre în structura acestora.

Marcaţi cu emiţătoare, pentru a fi monitorizaţi
Castorii vor fi iniţial marcaţi cu emiţătoare, astfel încât să poată fi monitorizaţi. Odată ce puii acestor castori vor prelua controlul, rangerii fundaţiei vor continua să monitorizeze toate semnele de castori în viitor.
„Procesul de relocare şi monitorizare se va desfăşura ţinând cont în primul rând de biologia şi comportamentul acestei specii. În acest context, perioadele de relocare vor fi primăvara şi în primele două luni de toamnă, pentru a nu pune în pericol supravieţuirea în zonele în care vor fi relocaţi. Tot procesul va fi foarte atent supravegheat în toate etapele, respectiv capturare, transport, eliberare şi monitorizare ulterioară. Ceea ce ne dorim este să reuşim să implementăm acest proiect cu prejudiciu minim pentru această specie” a declarat Liviu Ungureanu, specialist castori Conservation Carpathia.

Cu acordul localnicilor
Pe de altă parte, reprezentanţii fundaţiei au precizat că au decis popularea cu exemplare de castor a râurilor din sudul Munţilor Făgăraş după ce au studiat habitatul, dar şi după ce au constatat că localnicii sunt de acord cu această măsură. De altfel, specialiştii Conservation Carpathia au promis că animalele vor fi eliberate departe de sate.

„Constructor şi peisagist”
„Acest veritabil constructor şi peisagist are capacitatea de a construi diguri şi de a crea rezerve de apă, modificând prin aceasta configuraţia şi caracteristicile mediului. El creează medii favorabile plantelor hidrofile (iubitoare de apă – n.r.) şi contribuie la revitalizarea unor zone, fiind un mamifer benefic pentru biodiversitate” a declarat Adrian Aldea, manager faună sălbatică Conservation Carpathia.
Conform specialiştilor fundaţiei, castorii vor contribui la purificarea şi filtrarea apei cu ajutorul barajelor pe care le construiesc, producând sedimente şi substanţe nutritive. De asemenea, aceste rozătoare vor spori bogăţia naturală a zonei prin crearea de zone umede, suprafeţe întregi bogate din punct de vedere natural, ce oferă hrană şi adăpost pentru păsări, peşti, insecte, amfibieni. Un alt beneficiu este încurajarea dezvoltării lăstarilor tineri de specii lemnoase, în special salcia.
În plus, castorii contribuie la extinderea zonelor umede şi creşterea capacităţii terenurilor de a stoca mai multă apă, astfel pot reduce semnificativ viteza debitului şi chiar stabiliza volumul de apă în urma ploilor abundente, atenuând efectul inundaţiilor. Activitatea lor poate ajuta, de asemenea, la susţinerea unui flux optim de apă în perioadele de secetă.

Pot deveni o atracţie turistică
Pe lângă valoarea sa naturală poate atrage mii de vizitatori pe an, iubitori de natură. De altfel, fundaţia a anunţat că în perioada următoare va amenaja trei centre de informare turistică în Rucăr, Lereşti şi Nucşoara, judeţul Argeş, unde cei interesaţi vor avea ocazia să se delecteze şi documenteze cu privire la această specie si rolul ei în natură.

Există deja aprobarea Ministerului Mediului
Potrivit unui ordin al ministrului Mediului privind aprobarea derogării în scop ştiinţific pentru specia castor (Castor fiber), publicat marţi, 26 octombrie, în Monitorul Oficial, s-a aprobat capturarea a 70 de exemplare din specia Castor fiber de pe raza râului Olt din sectorul Arpaş (judeţul Sibiu) – Ucea – Viştea – Voila – Beclean – Făgăraş – Şercaia (judeţul Braşov) şi relocarea acestora în bazinele superioare ale râurilor Dâmboviţa, Argeşel şi Râul Târgului (judeţul Argeş).
Capturarea se realizează numai de către Fundaţia Conservation Carpathia, cu personal tehnic de specialitate şi cu respectarea prevederilor Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic. Derogarea se stabileşte de la data intrării în vigoare a acestui ordin până la 4 iulie 2024.
În termen de 7 zile de la data capturării, beneficiarul are obligaţia să transmită autorităţii judeţene pentru protecţia mediului de pe raza administrativ-teritorială unde s-a desfăşurat acţiunea de capturare un raport asupra fiecărei acţiuni derulate în baza derogării obţinute, se mai arată în actul normativ publicat în Monitorul Oficial.

Reversul medaliei s-a simţit în judeţul Braşov: castorii au ajuns aproape de aeroport  
În judeţul Braşov, castorul a fost introdus în sălbăticie de mai mulţi ani. Iniţial, animalele au trecut „neobservate”, dar „pacea” om-castor nu a durat mult. De altfel, la nivelul Prefecturii Braşov au fost de-a lungul anilor mai multe şedinţe în care a fost analizat impactul castorilor. Chiar şi reprezentanţii Sistemului de Gospodărire a Apelor Braşov au reclamat faptul că aceste animale afectează digurile de apărare în momentul în care îşi sapă vizuinile.
Ba mai mult, în anul 2015, o familie de castori a ajuns în apropierea Aeroportului Internaţional Braşov, iar la momentul respectiv s-a pus chiar problema ca zona ocupată de aceştia să devină arie protejată, fapt ce ar fi putut afecta investiţia. În anul 2016, la Ghimbav a ajuns chiar ministrul Mediului de atunci, Cristina Paşca Palmer, care a discutat subiectul cu autorităţile braşovene. „Prezenţa comunităţii de castori nu reprezintă nici un pericol pentru dezvoltarea investiţiei. Mai mult decât atât, aria protejată care adăposteşte comunitatea de castori, aflată la circa 600 de metri de aeroport, poate reprezenta un punct de atracţie turistică şi poate da un plus de inedit investiţie”, a declarat atunci ministrul. Într-un final, aria protejată nu a mai fost declarată. Ulterior, nu s-a mai auzit nimic de castorii de la aeroport.
Iniţial, castorii au populat cursurile de apă aflate la altitudine mică, dar, în timp, au început să îşi facă apariţia şi pe râurile de munte. De exemplu, în anul 2018, o zărneşteancă a a rămas fără merii din grădină, aceştia fiind „tăiaţi” de rozătoare.
Castorul este o specie protejată, astfel că nu se poate ţine populaţia sub control.



 

+5 -1

Comentarii

'stercalau'

2021-11-18 07:58:47


'dar de ce nu spune doamna ast ca aceste colonii de castori nu au ce cauta la mai putin 10 km de localitate?'

'alexandru'

2021-11-18 07:48:12


'Ar fi indicat sa se aminteasca si marile distrugeri facute de castori,care se inmultesc precum sobolanii.Copacii sunt rosi de la tulpina ,precum creioanele scoase din asutitoare,lanurile de porumb ale oamenilor sunt distruse si ele,coceni intregi sunt rosi iar altii carati pana la vizuinile castorilor,digurile si malurile apelor sunt sapate si gaurite, creand brese ce pot duce la mari probleme.Faptul ca au fost aduse aceste rozatoare la noi,cred ca a fost cea mai proasta idee.'

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie