Cazuri de Alzheimer în creştere la Braşov. 1.953 de braşoveni au acum acest diagnostic

În anul 2026, în evidenţele cabinetelor medicale de medicină de familie figurează 1.953 de persoane care suferă de Alzheimer, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, când figurau 1.712 de persoane, potrivit datelor oferite de Direcţia de Sănătate Publică (DAS) Braşov, luni, 21 septembrie, de Ziua Internaţională de Luptă Împotriva Maladiei Alzheimer. 
Conform datelor disponibile în sistemul de supraveghere al Institutului Naţional de Sănătate Publică, în anul 2025 au fost raportate de către medicii de familie 12.173 de cazuri noi de boală Alzheimer, un număr dublu de cazuri faţă de anul 2014, ceea ce evidenţiază impactul tot mai important al acestei afecţiuni asupra sistemului de sănătate. 
Însă numărul cazurilor ar putea fi chiar mai mare: „Numărul real al persoanelor afectate este probabil mult mai mare, deoarece numeroase cazuri rămân nediagnosticate sau sunt diagnosticate în stadii avansate. Incidenţa bolii Alzheimer este mai mare în rândul femeilor, în comparaţie cu bărbaţii şi în mediul urban în comparaţie cu mediul rural. Diferenţele pot fi explicate parţial printr-o adresabilitate mai bună la servicii de sănătate pentru mediul urban, precum şi printr-un acces mai bun la acestea”, spun specialiştii din Sănătate. 
Aşa încât, cu ocazia Zilei Internaţionale de Luptă împotriva Bolii Alzheimer, marcată anual la data de 21 septembrie, şi DSP Braşov se alătură campaniei internaţionale de informare şi conştientizare, promovând mesajul „Cu cât afli mai devreme, cu atât ai mai multe posibilităţi de a acţiona – diagnosticul precoce al demenţei face diferenţa.” 
Tema din acest an evidenţiază importanţa recunoaşterii timpurii a semnelor şi simptomelor demenţei, a accesului la diagnostic şi la servicii de îngrijire şi sprijin, contribuind la îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor afectate şi a familiilor acestora.
În România, îmbătrânirea populaţiei reprezintă unul dintre principalii factori care contribuie la creşterea numărului persoanelor diagnosticate cu demenţă.

Demenţa, a cincea cauză principală de deces prin boli netransmisibile la nivel mondial
Un diagnostic precoce şi corect poate deschide accesul către intervenţii medicale şi sociale adaptate, însă teama de diagnostic şi stigmatizarea rămân bariere importante: 46% dintre persoanele care trăiesc cu demenţă şi aparţinătorii acestora indică aceste aspecte drept obstacole în obţinerea unui diagnostic.
Demenţa este în prezent a cincea cauză principală de deces prin boli netransmisibile la nivel mondial, iar estimările indică faptul că, până în anul 2040, aceasta va deveni a treia cauză principală de deces la nivel global.

Ce este boala Alzheimer
Boala Alzheimer este o afecţiune neurodegenerativă progresivă, caracterizată prin afectarea memoriei, gândirii, comportamentului şi autonomiei personale, reprezentând cea mai frecventă formă de demenţă, responsabilă pentru aproximativ 60–70% din totalul cazurilor.
Apariţia bolii Alzheimer nu este specifică îmbătrânirii normale, însă vârsta înaintată este cel mai cunoscut factor de risc pentru dezvoltarea bolii, majoritatea persoanelor cu boala Alzheimer având peste 65 de ani.
Alţi factori de risc pentru maladia Alzheimer sunt: factorii genetici (riscul este mai mare pentru persoanele care au unul dintre părinţi sau fraţi cu această boală), sindromul Down, traumatismele craniene, insomnia, sedentarismul, obezitatea, fumatul, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat de tip 2, nivelurile ridicate de colesterol.
Semnele şi simptomele precoce ale bolii Alzheimer includ pierderea memoriei pe termen scurt, senzaţia de dezorientare şi pierderea obiectelor. Iniţial, persoanele cu demenţă de tip Alzheimer consideră sarcinile zilnice ca fiind complexe şi le este dificil să îşi organizeze şi să îşi exprime gândurile, iar unele dintre schimbările de dispoziţie şi comportament pot fi legate de dificultăţile de comunicare. Pe măsură ce demenţa Alzheimer progresează, simptomele se  accentuează şi afectează tot mai mult activităţile cotidiene. În stadiile avansate ale demenţei Alzheimer, persoanele afectate se confruntă frecvent cu dificultăţi de mers, de menţinere a poziţiei aşezat şi, în cele din urmă, cu tulburări de înghiţire. 

Când este recomandat să consultaţi un medic?
Mai multe afecţiuni pot provoca pierderi de memorie sau alte simptome asociate demenţei, iar unele dintre acestea pot fi tratate. Dacă observaţi probleme de memorie sau alte dificultăţi legate de gândire, adresaţi-vă unui medic sau altui profesionist din domeniul sănătăţii.
Dacă sunteţi îngrijorat de modificările cognitive observate la un membru al familiei sau la un prieten, încurajaţi-l să consulte un specialist şi, dacă este posibil, oferiţi-vă să îl însoţiţi la consultaţie.
În România, pacienţii pot beneficia de consultaţii şi evaluări cognitive decontate prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, pe baza unui bilet de trimitere. Există centre specializate care oferă evaluări cognitive complexe şi monitorizare pe termen lung prin echipe multidisciplinare dedicate tulburărilor de memorie, contribuind la stabilirea unui diagnostic corect şi la iniţierea timpurie a unui plan de îngrijire adaptat fiecărui pacient. Specialiştii recomandă un consult geriatric preventiv după vârsta de 55 de ani, chiar şi în absenţa unor simptome evidente. Cu cât factorii de risc şi primele semne de declin cognitiv sunt identificaţi mai devreme, cu atât planul de îngrijire poate fi mai eficient, iar un diagnostic pus la timp rămâne cea mai bună investiţie în calitatea vieţii celui drag.
În România, persoanele diagnosticate cu boala Alzheimer şi alte forme de demenţă pot beneficia, în funcţie de nevoile individuale şi de disponibilitatea serviciilor la nivel local, de servicii medicale, sociale şi socio-medicale, furnizate în comunitate, la domiciliu, în centre de zi sau în centre rezidenţiale. Aceste servicii pot include evaluare şi monitorizare, consiliere, stimulare cognitivă, activităţi de recuperare şi reabilitare, terapie ocupaţională, îngrijire de lungă durată şi sprijin pentru aparţinători.

RECOMANDĂRI PENTRU PREVENIREA RISCULUI DE DECLIN COGNITIV ŞI DEMENŢĂ:
- Exerciţii fizice: exerciţii de coordonare şi de menţinere a echilibrului;
- Implicare socială pentru menţinerea unui tonus psihic adecvat;
- Dieta echilibrată, în special legume, cereale integrale, peşte, ulei de măsline;
- Stimulare mentală prin învăţarea de lucruri noi, jocuri de strategie;
- Igiena somnului: program de somn regulat;
- Reducerea stresului;
- Renunţarea la consumul de alcool şi fumat.