Cerere mare şi ofertă redusă pe piaţa imobiliară din Braşov

Preţurile apartamentelor din Braşov au crescut foarte puţin în ultimul an, ajungând la 950 de euro pe metrul pătrat.
În al doilea trimestru al acestui an, locuinţele disponibile spre vânzare în România s-au scumpit, în medie, cu 3,1% (creşterea fiind una similară cu cea consemnată în perioada similară din 2016, respectiv 3%). Deşi semnificativ, avansul din T2 2017 este mai redus decât cel ce a avut loc în primele trei luni ale anului, respectiv 4%. Preţurile locuinţelor din România se află pe un trend ascendent constant de 12 trimestre – sau trei ani – încoace. Din al doilea trimestru din 2014, când a avut loc ultima scădere, aşteptările proprietarilor s-au majorat, în medie, cu 2,5% trimestrial. De menţionat este însă că, în anii premergători crizei economice, media trimestrială de creştere a preţurilor era de 7,9%, arată datele centralizate de Analize Imobiliare. În ceea ce priveşte valorile de tranzacţionare însă, cele mai recente date publicate de Eurostat (T1 2017 faţă de T1 2016) relevă o creştere anuală de 5,1% pentru piaţa rezidenţială locală. De menţionat că acest avans este mai accentuat decât cel consemnat la nivelul Uniunii Europene în acelaşi interval mde timp, acesta din urmă cifrându-se la 4,5%.

Clujul, cel mai scump oraş
Cu o valoare de 1.330 de euro pe metru pătrat, Cluj-Napoca continuă să ocupe cel dintâi loc în clasamentul celor mai mari preţuri (medii) solicitate pentru apartamentele scoase la vânzare în marile oraşe; pretenţiile vânzătorilor din oraşul de pe Someş s-au majorat, de altfel, cel mai mult în al doilea trimestru din 2017, respectiv cu 4,9%. Pe locul al doilea în top se situează Bucureştiul, cu un preţ mediu de 1.240 de euro pe metru pătrat util şi un avans de 3,4% în ultimele trei luni. Distanţa dintre cele două mari oraşe ale ţării s-a diminuat însă în ultimele 12 luni, dat fiind că preţurile au crescut mai mult în Capitală decât în Cluj-Napoca – 12,9% faţă de 11,7%. După un avans de 4% în T2 2017 şi, respectiv, de 8,3% în ultimul an, Constanţa a ajuns la o medie de 1.020 de euro pe metru pătrat util, alăturându-se astfel celorlalte trei oraşe ale ţării în care preţul cerut pentru un apartament depăşeşte pragul de 1.000 de euro pe metru pătrat util. Preţurile apartamentelor din Braşov şi Iaşi s-au majorat cel mai puţin atât în ultimul trimestru, cât şi în ultimele 12 luni, situându-se acum la 950 şi, respectiv 920 de euro pe metru pătrat util. Timişoara a înregistrat în cel de-al doilea trimestru un avans de 3,5%, ajungând la un preţ mediu pe metru pătrat de 1.080 de euro.

Şi Craiova a luat faţa Braşovului
Dintre reşedinţele de judeţ ale ţării, cele mai mari preţuri solicitate pentru apartamentele disponibile spre vânzare pot fi găsite în cele patru centre regionale cu valori de peste 1.000 de euro pe metru pătrat: Cluj-Napoca, Bucureşti, Timişoara şi Constanţa. În mod interesant, foarte aproape de acest prag se situează Craiova – după un salt de 8% în ultimul trimestru, capitala Olteniei a ajuns la o medie de 980 de euro pe metru pătrat, surclasând astfel Braşovul şi Iaşiul. La polul opus, cele mai maccesibile reşedinţe de judeţ rămân Reşiţa şi Giurgiu – aici, un apartament poate fi achiziţionat, în mmedie, cu 440 şi, respectiv, 450 de euro pe metru pătrat util.

Cererea de locuinţe a crescut cu 68% în ultimul an la Braşov
Comparativ cu cele trei luni anterioare, interesul pentru proprietăţile rezidenţiale disponibile spre vânzare în cele mai mari şase oraşe ale ţării s-a mai diminuat. Astfel, după un avans de 36% în primul trimestru din 2017, în cel de-al doilea, cererea s-a diminuat, per ansamblu, cu 13%. Tendinţa este valabilă pentru toate pieţele analizate, cel mai mare declin (-20%) având loc în Cluj-Napoca, iar cel mai mic (-4%) în Braşov. Important de menţionat este însă că, raportat la perioada similară a anului trecut, interesul cumpărătorilor se înscrie, în mod limpede, pe un curs ascendent în toate pieţele analizate – acestea au consemnat, cumulat, o creştere medie de 30% în intervalul menţionat.
În ultimele 12 luni, cererea s-a majorat cu peste 50% în trei centre regionale: cel mai semnificativ avans a avut loc în Iaşi (+70%), iar pe următoarele locuri s-au situat Braşovul (+68%) şi Constanţa (+51%).

Apartamente şi case, nou vs. vechi
În ceea ce priveşte preferinţele potenţialilor cumpărători, piaţa nouă tinde să câştige teren, dat fiind că 57% dintre clienţii din marile oraşe ale ţării s-au arătat interesaţi de apartamente şi case nou-construite în primul trimestru. Cererea este îndreptată cu precădere spre acest tip de unităţi locative în trei dintre centrele regionale analizate: Iaşi (70%), Cluj-Napoca (63%) şi Bucureşti (61%); în celelalte trei oraşe, interesul pentru locuinţele vechi este cel majoritar, chiar dacă nu reuşeşte să depăşească pragul de 60%, ajungând la 59% în Braşov, la 57% în Constanţa şi, respectiv, la 53% în Timişoara.

Ofertă tot mai scăzută pe piaţa din Braşov
La capitolul ofertă, numărul proprietăţilor rezidenţiale (atât apartamente, cât şi case) disponibile spre vânzare în marile oraşe ale ţării s-a majorat, per ansamblu, cu 3% în ultimul trimestru faţă de cel anterior. Numărul anunţurilor a crescut în Cluj-Napoca (+7%), Iaşi (+5%), Bucureşti (+4%) şi Timişoara (+3%), dar a scăzut în Constanţa (-5%) şi Braşov (-4%). Raportat la perioada similară a anului trecut însă, se observă o scădere generală a ofertelor disponibile în piaţă, cu o medie de 31% per total. Cel mai mare recul a avut loc în Constanţa (-39%), oraşul de la malul mării fiind urmat de Braşov (-36%), Bucureşti (-32%), Timişoara (-31%), Iaşi (-26%) şi Cluj-Napoca (-25%).
Din punctul de vedere al ofertelor nou introduse pe piaţă, în cele şase centre regionale analizate a avut loc un avans mediu de 12% în trimestrul al doilea faţă de cel anterior. Cele mai mari creşteri au fost consemnate în Iaşi (+24%), Cluj-Napoca (+21%) şi Bucureşti (+11%), în timp ce pe piaţa braşoveană au fost introduse tot atâtea anunţuri ca şi în trimestrul trecut. În ultimul trimestru, numărul de oferte noi din marile oraşe a fost, per ansamblu, cu 12% mai mic decât cel înregistrat în perioada similară a anului anterior. Din acest punct de vedere, cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Constanţa (-22%), Braşov (-20%), Bucureşti (-15%) şi Cluj-Napoca (-13%). 

Focus pe Braşov şi marile oraşe
Potrivit preşedintelui Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR), dezvoltatorii ar trebuie să acorde o atenţie oraşelor mari precum Bucureşti, Cluj, Timişoara şi Braşov.
„În opinia mea, dezvoltatorii ar trebui să acorde o atenţie maximă oraşelor «magnet»: Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Braşov. Un studiu recent al Băncii Mondiale relevă faptul că aproximativ 3,6 milioane de români intenţionează să se mute în următorii cinci ani, iar 66,5% dintre aceştia ar prefera tot România, cele mai atractive oraşe fiind cele menţionate mai sus. În acest context, Programul Prima Casă pentru 2017, generos alimentat de statul român, nu poate decât să susţină în continuare aprecierea preţurilor proprietăţilor rezidenţiale şi în 2017", a declarat Daniel Manaţe, preşedinte ANEVAR.